O echipă interdisciplinară de specialişti din Germania a implantat cu succes aşa-numitul „plasture cardiac”, în premieră, la pacienţii cu insuficienţă cardiacă.
Studiul clinic BioVAT-HF-DZHK20 investighează în prezent o abordare unică pentru a răspunde nevoii medicale nesatisfăcute la pacienţii cu insuficienţă cardiacă avansată: implantarea unui plasture cardiac fabricat din ţesuturi, numit muşchi cardiac fabricat (EHM), dezvoltat pentru a repara inima care cedează.
Studiul reprezintă o etapă importantă pentru aplicarea clinică a „plasturelui cardiac” ca opţiune inovatoare de tratament pentru pacienţii cu insuficienţă cardiacă avansată.
Plasturele EHM este un muşchi cardiac crescut în laborator, alcătuit din celule cardiace derivate din celule stem pluripotente induse încorporate într-un hidrogel de colagen. Bazele pentru trecerea la testarea clinică au fost stabilite prin simularea tratamentului clinic la macacii rhesus. Plasturele EHM este în prezent singura tehnologie care permite administrarea sigură şi eficientă cu retenţia pe termen lung a cardiomiocitelor în inimă.
O echipă interdisciplinară condusă de profesorul Wolfram-Hubertus Zimmermann, director al Departamentului de Farmacologie şi Toxicologie din cadrul Centrului Medical Universitar (UMG) şi director ştiinţific al studiilor preclinice şi clinice privind plasturele cardiac, împreună cu colegii de la UMG şi UKSH, a implantat cu succes pentru prima dată aşa-numitul „plasture cardiac” la pacienţii cu insuficienţă cardiacă.
Rezultatele obţinute la macacii rhesus au oferit o bază solidă pentru o primă investigaţie la om a reparării inimii cu ajutorul muşchiului cardiac modificat derivat din celule stem.
Plasturele EHM de la inimi de macaci rhesus contractante în suspensie de soluţie Ringer. Contracţiile spontane ale EHM pot fi observate cu uşurinţă. Credit: Nature (2025)
Aprobarea acestui studiu clinic de către autoritatea de reglementare responsabilă, Institutul Paul-Ehrlich, a fost precedată de documentarea siguranţei şi eficacităţii plasturelui cardiac la macacii rhesus. Simularea aplicaţiei clinice pe macaci rhesus la Centrul german pentru primate-Institutul Leibniz pentru cercetarea primatelor (DPZ) a fost esenţială pentru colectarea de date convingătoare care să sprijine aplicarea clinică.
Cercetătorii au reuşit să demonstreze că plasturii cardiaci implantaţi, constând în până la 200 de milioane de celule, au condus la o îmbunătăţire a funcţiei cardiace prin remuscularizare (crearea de muşchi cardiac nou). Tehnicile de imagistică şi analiza ţesuturilor au confirmat că celulele musculare cardiace implantate sunt reţinute în condiţii de supresie imunitară concomitentă şi au consolidat funcţia de pompare a inimii.
Remuscularizarea inimii umane. Credit: Nature, 29 ianuarie 2025
„Am demonstrat la macacii rhesus că implantarea unui plasture cardiac poate fi aplicată pentru remuscularizarea inimii care cedează. Provocarea a fost să generăm şi să implantăm suficiente celule musculare cardiace din celule stem pluripotente induse de la macaci rhesus pentru a realiza o reparaţie durabilă a inimii fără efecte secundare periculoase, cum ar fi aritmia cardiacă sau creşterea tumorală”, explică profesorul Zimmermann.
Rezultatele investigaţiilor raportate acum sunt cruciale pentru aprobarea primului studiu clinic din lume de reparare a inimii cu implanturi de muşchi cardiac dezvoltate în laborator, obţinute prin ingineria ţesuturilor, la persoane cu insuficienţă cardiacă avansată.
Studiul face parte din strategia de cercetare translaţională a Centrului German pentru Cercetare Cardiovasculară (DZHK). Rezultatele au fost publicate miercuri, în presigioasa revistă Nature.
Foto articol: Plasturele cardiac este produs din celule musculare cardiace derivate din celule stem pluripotente induse într-un hidrogel de colagen. Grafic: UMG/Eva Meyer-Besting, 29 ianuarie 2025.
