Un nou virus ar putea ajuta la distrugerea cancerului

Un nou virus ar putea ajuta la distrugerea cancerului

Un nou studiu examinează comportamentul unui virus care ucide cancerul. Virusul atacă doar celulele tumorale şi lasă celulele sănătoase intacte. 

Virusul Seneca Valley (SVV) este un virus oncolitic care ar putea fi noua terapie de distrugere a cancerului. Cercetătorii de la Institutul de Ştiinţe şi Tehnologie de la Okinawa (OIST) din Japonia şi de la Universitatea Otago din Dunedin, Noua Zeelandă, au descris comportamentul acestui virus într-un studiu publicat în Proceedings of the Academy of Sciences şi citat de medicalnewstoday.com.

Studiul explică modul în care SVV interacţionează exclusiv cu tumorile, evitând în acelaşi timp celule sănătoase. Pentru a examina comportamentul virusului, oamenii de ştiinţă au folosit microscopia crioelectronică.

Cancerul este o boală cronică care ucide milioane de oameni din întreaga lume. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), cancerul este a doua cauză principală de deces la nivel global şi este susceptibil de a fi responsabil pentru mai mult de 9 milioane de decese în 2018. La nivel global, profesioniştii din domeniul medical au diagnosticat cancerul la aproximativ 18 milioane de persoane în 2018, iar numărul de cazuri noi, pe an va ajunge la peste 23 de milioane până în 2030. Cele mai frecvente tipuri de cancer, la nivel global, sunt cancerul pulmonar, cancerul de sân şi cancerul colorectal.

Viroterapia în cancer

Viroterapia este un tratament care utilizează biotehnologia pentru a transforma anumite virusuri în agenţi anti-boală. Aceşti virusi includ viruşi oncolitici, care infectează şi distrug celulele canceroase.

Virusurile oncolitice posedă calităţi unice care le fac diferite faţă de orice alt tratament pentru cancer. Avantajele viroterapiei includ lipsa de rezistenţă încrucişată cu alte terapii şi abilitatea de a distruge tumora folosind o varietate de mecanisme.

Virusul Seneca Valley

SVV este neobişnuit, deoarece vizează un receptor specific în celulele tumorale. Acest receptor se numeşte receptorul 1 al toxinei antractice (ANTXR1) şi este prezent numai în tumori. Un receptor asemănător, numit ANTXR2, apare numai pe ţesuturile sănătoase.

SVV se leagă de receptorul din tumori, dar nu şi cel din celulele sănătoase.

Comportamentul acestui virus ar putea deveni o terapie adecvată pentru multe tipuri de cancer, deoarece receptorul ANTXR1 este prezent pe celulele tumorale ale peste 60% din cancerele umane.

Diferenţele dintre cei doi receptori sunt subtile, dar, totuşi, aceste diferenţe subtile fac ca virusul să aibă o afinitate ridicată doar pentru receptorul prezent în celule tumorale, în timp ce celălalt nu face acest lucru. Componentele trebuie să se potrivească împreună ca o cheie într-o încuietoare - acesta este un sistem foarte evoluat, în care totul se potriveşte perfect, spune autorul principal de studiu Prof. Matthias Wolf, cercetător principal al Cryo Moleculară - unitatea de microscopie electronică la OIST.

Un virus care evită sistemul imunitar

Cercetătorii au folosit SVV în studiile clinice de fază incipientă, în cazul tumorilor solide la copii dar şi împotriva cancerului pulmonar cu celule mici, iar virusul a demonstrat calitaţi de combatere a cancerului în ambele tipuri de boală. Cu toate acestea, sistemul imunitar este programat să lupte împotriva viruşilor şi distruge ameninţarea percepută în decurs de 3 săptămâni.

Cercetătorii consideră că analizarea structurii SVV îi poate ajuta să găsească modalităţi de depăşire a sistemului imunitar, permiţând virusului să replice şi să omoare celulele canceroase.

Putem afla ce parte a virusului este esenţială pentru legarea receptorului şi care nu este. [...] Putem încerca să schimbăm părţile neesenţiale pentru a scăpa de acţiunea sistemului imunitar lăsând în acelaşi timp partea esenţială intactă , spune autorul studiului asociat Prof. Mihnea Boştină, directorul universitar al Centrului Otago pentru Microscopie Electronică de la Universitatea din Otago.

viewscnt