Cu ocazia zilei „Sprijin, Nu pedepse” 26 iunie, ARAS şi Coalition PLUS, o reţea internaţională de asociaţii comunitare care luptă împotriva SIDA şi hepatitei virale, solicită guvernului României şi comunităţii internaţionale să garanteze acces universal la serviciile de reducere a riscurilor (RDR) pentru persoanele care consumă droguri în România.
Nu doar că acestea sunt eficiente înîmbunătăţirea stării de sănătate a utilizatorilor, a ieşirii din dependenţă, a luptei împotriva mortalităţii şi a infecţiilor precum HIV şi hepatita virală, aceste servicii se luptă să existe, datorită adevăratului război declarat împotriva drogurilor şi consumatorilor.
Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS) a invitat cu această ocazie la 21 de zile de acţiune “Sprijin, nu Pedepse” în care au fost contactaţi factorii de decizie la nivel central şi local, executiv şi legislativ şi s-a atras atenţia publicului larg în jurul acestei teme prin social media. În acest sens, am semnalat lipsa finanţării pentru serviciile de susţinere a nevoilor consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti prin scrisori directe către Primăria Bucureşti, primăriile de sector, DGSPAC-urile, Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Interne, Agenţia Naţională Antidrog, comisiile de sănătate din Senat şi Camera Deputaţilor.
Una dintre recomandările generale ale UNAIDS pentru realizarea eliminării HIV este extindereaserviciilor de reducere a riscurilor la 90% dintre persoanele care consumă droguri la nivel mondial. În special expuşi la HIV şi hepatită, aceste persoane reprezintă 10% din cauzurile de noi infecţii cu HIV dintre care 63% sunt infectaţi şi cu virusul hepatitei C, în România. Mai mult, majoritatea acestor persoane nu au acces la servicii adecvate de reducere a riscurilor iar multe din aceste programe sunt exclusiv pentru persoanele care au carte de identitate, iar unele numai pentru cele ce au asigurare de sănătate.
Eşecul complet al legilor represive
În plus, contextul juridic naţional care sancţionează şi marginalizează persoanele care consumă droguri previne reducerea noilor infecţii şi a mortalităţii legate de HIV şi hepatita C. Încălcând drepturile omului, aceste legi le pun sănătatea în pericol. Detenţia persoanelor pentru consumul şi deţinerea de droguri, de exemplu, le creşte vulnerabilitatea la HIV şi hepatită în timpul detenţiei.
Reducerea riscurilor, funcţionează!
Cu toate acestea, servicii de reducere a riscurilor (schimb de seringi, distribuţie de naloxonă pentru prevenirea supradozeor, terapie de substituţie cu metadonă)s-au dovedit a fi eficiente atât în serviciile de sănătate, cât şi în răspunsul la epidemiile cu HIV şi hepatită C. Un raport publicat în 2016 de UNAIDS indică faptul că ţările care au implementat aceste programe de reducere a riscurilor au înregistrat o reducere a noilor cazuri de infecţie cu HIV printre persoanele care consumă droguri.
ARAS a asigurat în ultimii 20+ ani servicii de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri pentru populaţia din Bucureşti, în acord cu recomandările UNAIDS şi OMS şi în limitele fondurilor disponibile.
În tot acest timp, am atras atenţia instituţiilor publice că, pentru ca aceste servicii să fie constante şi eficiente, ele trebuie să fie susţinute de politicile din domeniu şi de finanţări de la bugetul de stat, atât de la nivel central cât şi de la nivel local.
„Sănătatea este un drept al omului; aceasta trebuie să aibă întotdeauna prioritate faţă de politici şi legi care impun pedepse cu închisoarea pentru persoanele care folosesc droguri. Este timpul ca România să adopte o abordare care să se concentreze asupra sănătăţii fiecărui individ şi să se asigure
că nimeni nu este lăsat în urmă", a declarat Maria Georgescu, director executiv ARAS.„Statele noastre vor putea stopa epidemiile de HIV şi hepatită numai favorizând o abordare a politicilor de droguri care să respecte mai mult drepturile fundamentale şi prin integrarea mecanismelor şi măsurilor de reducere a riscurilor în legislaţiile naţionale”, adaugă Hakima Himmich, preşedintele Coaliţiei PLUS .
Întărirea finanţării RDR
Pe lângă măsurile represive, celălalt obstacol major în calea dezvoltării serviciilor de reducere a riscurilor rămâne insuficienţa finanţării, care se diminuează de-a lungul anilor. În timp ce în 2016, doar 13% din nevoi au fost finanţate de fapt în ţările cu venituri mici şi medii, această pondere a crescut la 5% în 2019. La nivel global, doar 7% din finanţarea internaţională a fost alocată reducerii riscurilor şi au fost alocate organizaţiilor comunitare care sunt în fruntea implementării acestor programe.
Investirea în soluţii pe termen lung pentru acest tip de servicii, ar putea economisi statul român de cheltuieli de cel puţin 6000 euro/persoană/an, lucrând mai mult pe prevenţie decât pe tratament. Pentru a atinge obiectivele de eliminare a HIV şi hepatitei C, este urgent ca oferta de servicii de reducere a riscurilor şi să devină accesibilă tuturor utilizatorilor din România şi din întreaga lume.
În acest sens, actorii comunitari (educatori colegi, asistenţi sociali, medici etc.) joacă un rol central în ciuda contextului juridic represiv şi a resurselor financiare limitate. Aceşti mediatori comunitari îşi riscă adesea viaţa pentru a oferi îngrijire şi sprijin persoanelor care consumă droguri în zone de consum nesigure. Cu toate acestea, activitatea lor rămâne puţin recunoscută şi depinde de finanţarea incertă, în ciuda naturii sale extrem de esenţiale.
Menţionăm ca şi exemplu de bune practici centrul ARENA unde oferim servicii de substituţie cu metadonă şi ne bucurăm de suportul continuu al partenerului nostru Institutului Naţional de Boli Infecţioase Dr. Matei Balş încă din 2007 pentru a veni în întâmpinarea nevoilor consumatorilor de droguri injectabile şi a asigura servicii de tratament medical, accesate de peste 3000 de CDI.
De asemenea, salutăm răspunsul instituţiilor care au venit către noi până acum, precum DGSPAC Sector 4 care a reacţionat la apelul nostru prin furnizarea de seringi, atât de necesare în contextul actual. Rămânem deschişi dialogului şi disponibili pentru a colabora cu oricare din actorii sus-menţionaţi în dezvoltarea de soluţii sustenabile ce vor contribui la continuarea furnizării acestor tipuri de servicii.
ARAS şi Coalition PLUS solicită guvernului României şi actorilor implicaţi în sănătatea publică globală:
- să garanteze accesul universal la serviciile de reducere a riscurilor pentru utilizatorii din România şi
în întreaga lume,
- să consolideze finanţarea programelor de reducere a riscurilor pentru a asigura dreptul la sănătate
al persoanelor care consumă droguri;
- să reformeze politicile privind drogurile optând pentru o legislaţie mai puţin represivă şi mai
preocupate de sănătatea persoanelor care consumă droguri;
- să implice consumatorii de droguri în dezvoltarea politicilor care îi privesc;
- să recunoască, valorizeze şi remunereze mediatorii comunitari care se angajează să asigure acces
la sănătate în comunităţile lor.
