Cancerul pulmonar se situează pe primul loc în Romania în rândul bărbaţilor, atât ca număr de cazuri nou diagnosticate, cât şi ca număr de decese înregistrate, şi devine o cauză frecventă de mortalitate prin cancer şi în rândul femeilor. Astfel, pentru anul 2020, estimările Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene prezintă cancerul pulmonar ca fiind cea mai frecventă cauză de deces prin cancer în Romania, afectând cel mai mult segmentul de vârstă 45-65 de ani şi contribuind cu circa un sfert (24,2%) din totalul deceselor prin cancer.
Ca urmare, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) şi Fundaţia Renaşterea, cu sprijinul MSD România, îşi unesc forţele de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului pentru a creşte gradul de conştientizare privind simptomele cancerului pulmonar în rândul populaţiei la risc şi importanţa diagnosticului cât mai precoce al bolii.
Organizaţiile implicate doresc să atragă atenţia asupra faptului că o tuse persistentă ar putea fi un semn al cancerului pulmonar şi nu doar un simptom pentru COVID-19. Astfel, specialiştii se tem că persoanele care prezintă o tuse persistentă pot presupune că este legată de COVID-19 şi nu se investighează suplimentar, când de fapt ar putea fi un semn al unui cancer pulmonar. O tuse persistentă care durează trei săptămâni sau mai mult, care se modifică sau se înrăutăţeşte, chiar şi atunci când a fost urmat un tratament, poate fi un simptom al cancerului pulmonar şi de aceea nu trebuie ignorată.
Cancerul pulmonar este, de obicei, un inamic silenţios
Prin iniţiativa „Tusea poate scoate cancerul pulmonar de pe silenţios” se doreşte o mai bună şi mai largă conştientizare a simptomelor cancerului pulmonar în rândul populaţiei. Aceasta are ca principal scop îndemnarea persoanelor aflate la risc să-şi facă o programare la medicul de familie, mai ales daca au simptome, pentru a fi evaluate adecvat.
Populaţia aflată la risc de îmbolnăvire este reprezentată de persoanele cu vârsta de peste 45 de ani, fumători, persoanele expuse la anumiţi factori poluanţi din mediu, precum azbestul, dar şi cei cu un istoric de cancer în familie. În general, bărbaţii au fost mai predispuşi la cancer pulmonar pe seama frecvenţei mai mari a obiceiului fumatului în rândul lor, dar răspândirea acestui obicei la femei a diminuat diferenţele dintre sexe, iar acum cancerul pulmonar este printre cele mai frecvente tipuri de cancer şi în rândul femeilor. Conform estimărilor pe anul 2020, la 2 din 10 pacienţi din segmentul de vârstă 45-64 de ani cu diagnostic de cancer este vorba de un cancer pulmonar, iar la cei de peste 64 ani tumorile pulmonare sunt responsabile pentru circa 1,6 din 10 malignităţi nou-depistate.
Însă, cu cât se acţionează mai rapid si diagnosticul se pune mai devreme, cu atât opţiunile de tratament aflate în zilele noastre la îndemâna medicilor specialişti pot da rezultate mai bune, iar şansele de supravieţuire sunt mai mari.
“Cancerul pulmonar este de cele mai multe ori un inamic silenţios. Frica de diagnostic, îngrijorarea faţă de costul tratamentului, frica de operaţie, stigma şi preconcepţia că orice cancer pulmonar înseamnă inevitabil moarte rapidă îi determină să amâne prezentarea la medic, astfel încât boala este descoperită de cele mai multe ori într-un stadiu avansat. Peste aceste bariere subiective s-a suprapus şi epidemia de COVID-19. Simptomele infecţiei cu noul coronavirus sunt, până la un punct, extrem de asemănătoare celor de cancer pulmonar, astfel că pacienţii au avut un motiv în plus să evite sa meargă la medicul de familie, fiindu-le teamă că vor fi diagnosticaţi pozitiv la infecţia cu acest virus”, afirmă Dr. Dina Mergeani, Preşedinte Societatea Naţională de Medicina Familiei.
Pandemia a condus la perturbări semnificative în accesarea serviciilor medicale de specialitate
„Operaţiile amânate sau chiar anulate, imposibilitatea continuării tratamentelor, schimbarea schemelor de tratament sau stresul cauzat de toate acestea, sunt doar câteva dintre modurile în care pandemia de coronavirus a afectat pacienţii oncologici, toate cu efecte extrem de grave asupra sănătăţii lor mentale şi fizice. Este bine cunoscut faptul că un cancer depistat în stadii incipiente are şanse de vindecare de peste 80%, în condiţiile în care există posibilitatea unui screening preventiv. Or, în această perioadă de pandemie COVID-19, accesul la investigaţii a fost îngreunat. Este foarte important ca în acest context şi pentru creşterea ratelor de supravieţuire în afecţiunile oncologice, prevenţia şi accesul la servicii medicale de diagnostic să devină o prioritate!,” a declarat Mihaela Geoană – Preşedintele Fundaţiei Renaşterea.
Din păcate, pe lângă partea de diagnosticare, a fost afectată în perioada pandemiei şi furnizarea de servicii spitaliceşti în secţiile de oncologie clinică. Analiza datelor oficiale disponibile privind morbiditatea spitalizată arată faptul că rata internărilor a scăzut dramatic pe măsura instalării pandemiei. Dacă în anul 2019 media cazurilor spitalizate trimestrial în secţiile de oncologie clinică era în jur de 16,7 mii externări pe trimestru, în trimestrele 2 şi 3 ale lui 2020 s-a redus dramatic numărul externărilor, cu 49% şi respectiv 38% faţă de media trimestrială din 2019 (8,5 si respectiv 10,2 mii externări). Recuperare parţială a accesului la serviciile spitaliceşti s-a produs în trimestrul 3 din 2020, însă nu s-a menţinut ca atare în ultimul trimestru al anului când s-a înregistrat un volum de externări de circa 9 mii de pacienţi.
“Din păcate, aşa cum o ştiam deja din sondajele şi datele strânse de noi anul trecut de la pacienţi, şi cum o confirmă acum şi datele oficiale, pandemia a avut implicaţii majore asupra diagnosticului şi tratamentului pacienţilor oncologici. De aceea, în 2021 solicităm autorităţilor să facă o prioritate din a asigura acces la diagnosticarea precoce, tratamentul şi monitorizarea clinica a bolnavilor de cancer, inclusiv prin adoptarea pe scară mai largă a unor soluţii tehnologice care să permită furnizarea unor servicii medicale la distanţa (telemedicină, monitorizarea la distanţă a unor parametri medicali etc.). În ceea ce priveşte diagnosticarea cancerului pulmonar, este imperios necesară o intervenţie pentru creşterea accesului la bronhoscopii, extrem de limitat în această perioadă”, a declarat Cezar Irimia, Preşedinte Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.
În aceste condiţii, nu există nicio îndoială că pacienţii cu cancer pulmonar sunt o populaţie extrem de vulnerabilă, atunci când vine vorba de COVID-19. Nu în ultimul rând, merită adăugat cât de importantă este monitorizarea bolii pe care registrele populaţionale de cancer o derulează în mai toate ţările Europene şi rolul lor în cunoaşterea epidemiologiei bolii canceroase în general, dar nu numai. Din păcate, registrele naţionale de cancer fiind în Romania încă la stadiul de deziderat.
„Cifrele prezentate arată vulnerabilitatea pacienţilor cu cancer pulmonar în timpul acestei pandemii, cât şi nevoia critică de a continua să creştem nivelul de cunoştinţe despre cancer şi de a îmbunătăţi accesul la investigaţii de diagnostic şi la tratament. În lipsa acestui acces, există îngrijorarea că progresul înregistrat în ultimul deceniu în lupta împotriva cancerului, prin introducerea în practica clinică a tratamentelor inovatoare, inclusiv în cancerul pulmonar, ar putea fi încetinit semnificativ. Din acest motiv, diagnosticarea precoce şi accesul la tratament trebuie sa reprezinte o prioritate. Încurajăm populaţia la risc să acorde atenţie simptomelor cancerului pulmonar şi să nu amâne programarea la medic. De asemenea, pentru pacienţii cu suspiciune de cancer este nevoie de onco-planificare pentru ca aceştia să urmeze parcursul spre tratament într-un timp cât mai scurt cu putinţă, prin implicarea unor noi resurse în sistemul de sănătate, precum reţeaua de navigatori de pacienţi.”, spune Kostas Papagiannis, Director General al MSD România.
