Coaliţia “Votez pentru Sănătate” a organizat astăzi dezbaterea DE CE AVEM NEVOIE DE UN PARTENERIAT STRATEGIC PENTRU SĂNĂTATE, un eveniment care a avut ca obiectiv o discuţie reală şi constructivă despre prioritizarea sănătăţii şi despre soluţiile de care au nevoie pacienţii români. Printre participanţi s-au aflat medici, pacienţi, factori de decizie şi reprezentanţii celor mai importante partide politice, care şi-au prezentat priorităţile în domeniul Sănătăţii.
Sănătatea este un drept fundamental al nostru ca cetăţeni şi pacienţi, de aceea, mai ales în contextul actual, Sănătatea nu trebuie să aibă culoare politică şi trebuie să ocupe un loc prioritar în agenda partidelor politice şi în programele de guvernare, spun reprezentanţii campaniei “Votez pentru Sănătate”.
„În următorii patru ani, avem nevoie de o reformă majoră a sistemului de sănătate, inclusiv în privinţa legislaţiei. Pandemia a creat o presiune fantastică pe sistemul de sănătate, focusul s-a mutat asupra pandemiei şi, din nefericire, pacienţii cronici au fost uitaţi”, a declarat Rozalina Lăpădatu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune şi ambasador al campaniei.
“A fost nevoie să vină o pandemie peste noi ca să punem în balanţă serios de ce e important să avem un sistem de sănătate bine finanţat şi unde profesioniştii sunt foarte importanţi. Credem că este nevoie de o schimbare totală, începând cu programele de prevenţie şi programele de diagnosticare precoce, inclusiv cele de vaccinare”, a adăugat Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice şi ambasador al campaniei.
Din perspectiva medicului neurolog Dr. Ioana Mîndruţă, practicarea actului medical depinde de sistemul medical, de aparatură. “Ca medic, aş vrea să mă gândesc mai mult la pacienţii mei, decât la lucrurile administrative, decât la aparatură sau la lipsa medicamentelor”, a spus aceasta.
Printre temele de interes discutate s-au aflat finanţarea, pentru ca sănătatea să fie o prioritate reală, o investiţie pe termen lung pentru toţi românii, măsuri pentru abordarea sănătăţii în toate etapele: prevenţie, diagnostic, acces la tratamente şi vaccinuri şi includerea inovaţiei în sistemul de sănătate.
“Creşterea finanţării Sănătăţii este prioritatea zero. Absolut toate categoriile de cheltuieli din Sănătate sunt subfinanţate. Fără a aduce fonduri în plus în sănătate, nu vom reuşi”, a declarat Dragoş Garofil, Secretar de Stat în Ministerul Sănătăţii. Legat de programele prioritare pe termen scurt, Garofil a trecut în revistă programul naţional de vaccinare împotriva COVID-19 şi reformarea infrastructurii intraspitalicească. „Anul acesta a fost modificată formula taxei claw-back, care afecta accesul la medicamente, a generat dispariţia a numeroase medicamente. Tot anul acesta, au fost introduse noi molecule în lista celor rambursate şi urmează chiar în această săptămână să introducem noi molecule. Bugetul alocat medicamentelor a crescut anul acesta foarte mult. Cred că soluţia pe mai departe este de a încheia cât mai multe contracte cost-volum, cost-volum-rezultat pentru noile molecule care vor veni. O altă măsură este crearea unui fond separat de inovaţie, prin care pacienţii români să poată beneficia rapid de medicamente inovative”, a mai spus Dragoş Garofil.
Şi preşedintele CNAS, Adela Cojan, a amintit printre măsuri creşterea fondurilor alocate sănătăţii, introducerea unor noi medicamente şi circuitul rapid de acces al pacienţilor la medicul de familie şi la îngrijire medicală.
“Ca prioritate a PSD pe termen scurt este combaterea pandemiei de COVID-19, vedem un acces neîngrădit la testare, cu mai multe soluţii de deducere fiscală a costurilor testelor efectuate de angajatori, astfel încât economia României să funcţioneze, creşterea capacităţii de răspuns a sistemului de sănătate, protejarea personalului medical şi campania prin care să recâştigăm încrederea populaţiei”, a declarat reprezentantul PSD, deputatul Florin Buicu. Acesta a amintit şi sprijinirea producţiei de medicamente în România, inclusiv din partea companiilor străine.
“Spun un DA hotărât pentru un pact pentru sănătate. Avem posibilitatea de a ajusta sistemul de finanţare şi de a ne angaja că indiferent cine este la guvernare va pune în practică paşii de urmat”, a spus şi senatorul UDMR László Attila. Acesta a vorbit şi despre nevoia de date din sistem, subliniând că pacientul român nu are acces la 41% din inovaţiile la care alţi cetăţeni europeni au acces.
Claudiu Năsui, deputat USR PLUS a vorbit despre schimbări majore în sistem, pe care le propune partidul său. “Digitalizarea e o politică ce trebuie să survină intr-un sistem sănătos. Statul român este extrem de nedigitalizat. Propunem o reformă pe două paliere: palierul în care ne ocupăm de stat şi de spitale de stat, inclusiv prin atragerea fondurilor europene. Pe un alt palier este o problemă sistemică – monopolul CNAS”, a spus acesta, amintind de soluţiile privind introducerea unor asigurări private de sănătate.
Pro România propune un program de testare COVID-19 a tururor românilor, costul testelor fiind acoperit de stat, fie că acestea se vor face la stat sau privat, a declarat Veaceslav Şaramet, candidat PRO România la Senat. “Este nevoie de deschiderea spitalelor nu doar pentru bolnavii de COVID-19. Vom face acest lucru în paralel cu digitalizarea sistemului. Medicii de familie ne pot confirma că e nevoie de consultaţii la distanţă, de telemedicină care trebuie aplicată cât mai repede”, a mai spus Şaramet.
Şi reprezentantul PMP, deputatul Petru Movilă, a menţionat că sistemul de sănătate trebuie văzut ca un întreg, care porneşte de la medicina primară şi merge până la cercetare şi inovare.
Printre măsurile prioritare amintite de participanţi, se află creşterea finanţării, definirea circuitului pacientului şi introducerea digitalizării, crearea unui fond de inovaţie, accesul la medicamente, crearea unei strategii de prevenţie şi a unor planuri naţionale privind boli prioritare, precum cancerul.
“Ideea parteneriatului strategic este una de o mare importanţă, dar trebuie să ne asigurăm că includem aici doi actori foarte importanţi: mediul privat şi mediul non-profit. Eu cred că ştiinţa e cea care ne va scoate din pandemie, astfel încât să putem să aducem ştiinţa şi inovaţia mai departe în sistem”, a declarat Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină.
Este sănătatea o prioritate?
Protejarea locurilor de muncă, desfăşurarea şcolii în siguranţă şi implementarea măsurilor împotriva răspândirii infecţiilor cu noul coronavirus ar trebui să fie priorităţile Guvernului în acest moment, în opinia românilor, arată “Barometrul de Sănătate Publică (Octombrie 2020)”, ce evaluează percepţia românilor cu privire la sănătatea lor şi la sistemul de sănătate, în perioada pandemiei de COVID-19, realizat de Centrul de Cercetări Sociologice Larics (CCSL) şi Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI), sub egida Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române, în parteneriat cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Şi un studiu realizat de de ISRA Center (membru al Coaliţiei Votez pentru Sănătate), în luna octombrie 2019 arăta că 99% dintre românii din mediul urban cred că sănătatea ar trebui să fie o prioritate pentru Guvern şi autorităţi[1], iar 86% consideră că standardele europene de tratament sunt inaccesibile în România.
Conform raportului Comisiei Europene asupra sistemului de sănătate din Romania, State of Health in the European Union 2019, Romania Country profile, România se situează pe un neonorabil loc fruntaş în ceea ce priveşte mortalitatea din cauze prevenibile (locul 4) şi tratabile (locul 1) printre statele membre UE. Şi în privinţa accesului la medicamente de ultimă generaţie, România se află la coada clasamentului în Europa. Studiul Patients W.A.I.T Indicator Survey 2019 (IQVIA), realizat pentru Federaţia Europeană a Industriei şi Asociaţiilor Farmaceutice (EFPIA) şi lansat în mai 2020, arată că din 172 de medicamente inovatoare aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului în perioada 2015-2018, doar 36 (1 din 5) au fost introduse pe lista celor compensate şi gratuite din România până la 15 martie 2020. Germania a introdus la compensare 147 de medicamente, Italia 124, Slovenia 77, Ungaria 59, iar Bulgaria 56. Timpul de la aprobarea de punere pe piaţă dată de Agenţia Europeană a Medicamentului până la accesul unui nou medicament pe piaţa din România în sistem de compensare este de aproximativ 27 de luni (812 zile), în timp ce alţi europeni au acces imediat sau în câteva luni (Germania 127 de zile, Italia 436, Bulgaria 687).
Despre Votez pentru Sănătate
Votez pentru Sănătate este o campanie de informare şi implicare publică, lansată în octombrie 2016, la iniţiativa Coaliţiei „Votez pentru Sănătate”, care îşi propune să facă din sănătate o prioritate pe agenda publică şi să genereze o schimbare concretă în sistemul de sănătate.
Peste 20 de entităţi şi instituţii s-au alăturat până în prezent Coaliţiei: asociaţii profesionale, societăţi medicale, asociaţii de pacienţi, companii private, experţi în diverse domenii, lista entităţilor care vor să se alăture fiind deschisă pe toată perioada campaniei.
Cei 19 milioane de români, de fapt aparţinători, viitori, foşti sau actuali pacienţi, se pot alătura campaniei, votând pe site-ul www.votezpentrusanatate.ro. Cu cât mai mulţi români votează pentru sănătate, cu atât sunt şanse mai mari ca Sănătatea, cel mai important pacient al României, să se transforme dintr-un pacient cronic într-unul vindecat.
[1] Conform studiului realizat de ISRA pentru Coaliţia „Votez pentru sănătate”
