Asociaţia Moaşelor Independente şi Asociaţia Moaşelor din România au lansat un Ghid pentru prevenirea (recurenţei) sarcinilor la minore, ca reacţie la cifrele alarmante legate de apariţia şi recurenţa sarcinilor în rândul minorelor din România.
Potrivit autorilor, ghidul îşi propune să sprijine factorii de decizie, specialiştii şi publicul larg în înţelegerea şi combaterea acestei probleme de sănătate publică şi a fost elaborat ca un răspuns la nevoile sutelor de mii de adolescenţi care trăiesc cu teama unei sarcini nedorite, în umbra violenţei de gen, ale copiilor care trec prin abuzuri sexuale şi sunt apoi lipsiţi de îngrijire şi protecţie din partea autorităţilor şi, nu în ultimul rând, la nevoile sutelor de mii de fete, mame minore în prezent, care trăiesc maternitatea extrem de timpurie dintr-o obligaţie.
Ghidul a fost lansat recent în cadrul unui eveniment care a reunit reprezentanţi ai autorităţilor – Cancelaria prim-ministrului, Ministerul Sănătăţii, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Agenţia Naţională Pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi -, moaşe, medici de obstetrică-ginecologie, reprezentanţi ai mediului academic, reprezentanţi ai Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos, ai UNICEF, ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, precum şi experţi şi reprezentanţi ai societăţii civile.
Ghidul a fost elaborat în cadrul Proiectului „Focus pe mamele minore. Conştientizare şi acţiune”, susţinut financiar de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos, proiect în cadrul căruia peste 14.000 de mame minore şi tineri au primit consiliere, servicii şi management de caz pentru sănătatea reproducerii din partea moaşelor şi colaboratorilor Asociaţiei Moaşelor Independente şi Asociaţiei Moaşelor din România.
„Toată lumea ar trebui să aibă acces la educaţie sexuală cuprinzătoare şi la servicii privind sănătatea şi drepturile sexuale şi reproductive. Inclusiv fetele tinere care au devenit deja mame pentru că nu au avut acces la educaţie şi servicii sau pentru că au fost supuse violenţei bazate pe gen. Considerăm că activitatea moaşelor devine şi mai importantă acum când drepturile femeilor şi fetelor sunt puse în discuţie în întreaga lume. Ţările de Jos se angajează să ajute la respectarea drepturilor femeilor şi a egalităţii de gen, precum şi a democraţiei, libertăţii şi drepturilor omului pentru toţi”, a declarat Hinke Nauta, Deputy Head of Mission, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos.
„Statisticile sunt îngrijorătoare, iar în spatele fiecărui număr se află o poveste – o fată tânără care are nevoie de sprijin, de educaţie, de înţelegere. Avem nevoie de un efort coordonat, în care educaţia pentru sănătate să devină parte integrantă a curriculei şcolare, iar accesul la servicii de sănătate şi consiliere să fie facilitat pentru toate tinerele din România”, a declarat în cadrul evenimentului Alina Cimpoieru, consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului.
„Personalul medical din maternităţi trebuie să fie format pentru a interveni în prevenirea recurenţei sarcinilor la minore, pentru ca fiecare adolescentă care naşte să nu mai fie nevoită să nască din nou tot la o vârstă extrem de fragedă. Avem urgent nevoie de metode contraceptive de lungă durată disponibile în fiecare maternitate, gratuit, pentru a fi folosite la fiecare mamă, cu acordul ei şi al tutorilor în cazurile sub 16 ani, pentru a preveni o nouă sarcină nedorită. Cealaltă problemă este prevenirea recurenţei abuzului. Şi pentru asta personalul medical trebuie să fie mai bine pregătit privind răspunsul, raportarea şi referirea abuzurilor sexuale asupra minorelor. La Asociaţia Moaşelor din România vom sprijini maternităţile în aceste două aspecte cu tot ce putem pentru că trebuie să vedem o scădere drastică a numărului de naşteri recurente la minore în anul următor”, a explicat Irina Mateescu, moaşă licenţiată, preşedinta Asociaţiei Moaşelor din România.
„Statisticile actuale ne avertizează că aproape jumătatea din mamele minore sub 15 ani din Uniunea Europeană aparţin României. În mod cert, organismul acestor fete nu este pregătit fizic pentru a deveni mame, afirmaţie certificată de frecvenţa complicaţiilor legate de sarcină, naştere sau făt/nou-născut în astfel de situaţii. De asemenea, condiţia de gravidă/mamă minoră nu este o normalitate nici pentru statusul lor psihologic, dovadă fiind studiile care au evidenţiat apariţia unor tulburări cu efecte pe termen lung atât pentru viitoarea mamă, cât şi pentru copilului ei. Cele mai frecvente asocieri statistice cu vârsta fragedă a mamei la naştere se referă la prematuritate, la tulburările de dezvoltare ale fătului şi consecinţele acestora. Şi ca o continuitate, prematuritatea şi complicaţiile sale sunt responsabile de mai mult de jumătate din decesele neonatale, reprezentând una din principalele cauze de mortalitate neonatală din România. Este unanim recunoscut că una dintre principalele cauze ale fenomenului mame minore este lipsa educaţiei pentru sănătatea reproducerii în rândul adolescenţilor. În opinia AMI, soluţia cost-efectivă şi la îndemână pentru ameliorarea acestui fenomen o reprezintă moaşele care deţin competenţele şi abilităţile necesare pentru efectuarea unei prevenţii sustenabile şi acordarea de servicii calificate în acest sens”, a declarat Melania Tudose, moaşă licenţiată, doctor în medicină, preşedinta Asociaţiei Moaşelor Independente.
„Anual, aproximativ 12.000 de fete adolescente sau chiar copii îşi pierd şansa de a-şi atinge potenţialul maxim de educaţie şi sănătate şi de a deveni active pe piaţa muncii pentru că au dat naştere mult prea devreme. Problematica sarcinilor la minore este multidimensională, ea are efecte educaţionale, de sănătate şi sociale. Sănătatea reproducerii, accesul la programe de educaţie pentru sănătatea reproductivă şi la serviciile de sănătatea reproducerii, inclusiv cele de planificare familială reprezintă ţinte ale obiectivului de dezvoltare durabilă care vizează asigurarea unei vieţi sănătoase şi a bunăstării pentru toţi cetăţenii de orice vârstă. Rata natalităţii la fetele minore este unul din indicatorii care monitorizează progresul către atingerea obiectivului sănătate. Prin urmare, problematica sarcinilor la fetele de vârstă minoră este una care nu poate fi ignorată, trebuie prioritizată şi adresată intersectorial”, a declarat Carmen Ungurean, şef secţie Prevenire boli netransmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică.
Conform datelor prezentate în document, în România, în ultimii 5 ani, au avut loc peste 88.000 de naşteri la mame minore, dintre care peste 84.000 de naşteri la mame cu vârsta între 15 şi 19 ani şi peste 3.600 la mame cu vârsta sub 15 ani.
Autorii arată că sarcina la minore este o problema cu riscuri medicale, psihologice şi sociale şi prezintă o serie de recomandări şi moduri de implicare pentru prevenirea sarcinilor la minore. Totodată, prezintă mărturii ale mamelor minore şi interviuri cu specialişti care interacţionează cu mame minore. De asemenea, ghidul cuprinde un capitol dedicat vulnerabilităţilor multiple şi nevoilor specifice de intervenţie în cazul adolescentelor din centrele maternale.
