Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, peste 290 de organizaţii din întreaga Europă au tras un semnal de alarmă asupra impactului major pe care pandemia îl are asupra persoanelor care trăiesc cu diverse afecţiuni, în special asupra persoanelor cu cancer. Într-o scrisoare comună, sub egida Coaliţiei Europene a Pacienţilor cu Cancer (ECPC), semnatarii solicită guvernelor să îşi ia angajamentul că vor investi în prevenirea, diagnosticarea precoce şi tratamentul cancerului. Totodată, organizaţiile îşi exprimă interesul de a colabora cu guvernele pentru a îmbunătăţi situaţia pacienţilor cu cancer. Acestui demers s-a alăturat şi Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), împreună cu alte organizaţii din România, printre care Fundaţia Renaşterea şi Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Extragem din scrisoarea menţionată anterior date de interes:
Înainte de pandemie, ratele de deces prin anumite tipuri de cancer începuseră să se stabilizeze sau chiar să scadă pe măsură ce pacienţii şi-au asumat un rol mai activ în prevenţia primară şi secundară şi în propria îngrijire, în timp ce calitatea serviciilor medicale s-a îmbunătăţit, mai multe tratamente devenind disponibile1,2,4. Un studiu recent publicat în jurnalul BMJ a demonstrat că întârzierile în tratament pot avea un efect negativ 5.
“În ceea ce priveşte România, şi noi ne confruntăm cu o scădere a numărului de cazuri noi diagnosticate în 2020. Conform celor mai recente date publicate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, anul trecut au fost diagnosticate cu cancer 49.593 de persoane faţă de 59.606 persoane în 2019, ceea ce însemna o scădere cu 17% a diagnosticărilor în 2020, altfel spus circa 1 din 6 pacienţi a rămas potenţial nediagnosticat cu cancer în 2020. Sunt mai mulţi factori ce au condus la acest rezultat îngrijorător, de exemplu în cazul cancerului pulmonar, pacientul cu suspiciune de cancer se confrunta cu limitarea accesului la investigaţii de diagnostic. Datele ne arată că numărul de bronhoscopii în scop diagnostic efectuate în 2020 în principalele centre oncologice din ţară a scăzut, cu valori cuprinse între 12% şi chiar 58%, comparativ cu numărul bronhoscopiilor efectuate în anul 2019 în unităţile respective. Acestea arată o substanţială variabilitate regională de acces al pacienţilor, dar şi diferenţe în capacitatea instituţională a diferitelor centre de a surmonta barierele de acces asociate pandemiei”, declară Cezar Irimia, Preşedinte FABC, analizând date primite de la centre oncologice din ţară. “Aceeaşi tendinţă de scădere o întâlnim şi în ceea ce priveşte numărul cazurilor noi de cancer de sân. În lipsa accesului la analize de diagnostic sau, în anumite situaţii, la tratamente chirurgicale, s-a pierdut oportunitatea depistării şi tratării cancerului în stadii incipiente, iar acum multe femei se confruntă cu realitatea cruntă de a avea un cancer în stadiu avansat cu prognostic mai rezervat. Înţelegem presiunea care există asupra sistemelor de sănătate, însă este imperios necesar să colaborăm şi să nu lăsăm pandemia COVID-19 să anuleze progresul înregistrat în ultimul deceniu în lupta împotriva cancerului”, adaugă acesta.
Pentru a schimba situaţia curentă organizaţiile semnatare ale scrisorii menţionate anterior solicită guvernelor europene:
- Să se asigure că pacienţii pot accesa în siguranţă servicii de diagnostic şi tratament
Sistemele de sănătate ar trebui să creeze circuite sigure din perspectiva COVID-19 astfel încât serviciile pentru pacienţii cu cancer să poată rămâne deschise.
- Să identifice şi să analizeze impactul pandemiei asupra serviciilor medicale pentru managementul cancerului şi să creeze soluţii pentru a atenua acest impact
- Să asigure resursele necesare in mod adecvat si în condiţii de siguranţă, pe termen lung
La nivel naţional, măsurile urgente care se impun pentru a îmbunătăţii accesul la diagnostic şi tratament sunt:
- Crearea în sistemul de sănătate circuite sigure din perspectiva COVID-19, astfel încât serviciile pentru pacienţii cu cancer să poată rămâne deschise
- Stabilirea unui pachet integrat de investigaţii, astfel încât să se înlăture suspiciunea de boala sau să se realizeze referirea pacientului în vederea diagnosticării cu certitudine şi iniţierea precoce a tratamentului potrivit;
- Elaborarea şi implementarea în cel mai scurt timp a unui Plan Naţional de Cancer, respectând pilonii Planului de Cancer European (EU Beating Cancer Plan): (1) prevenţie şi educaţie pentru sănătate; (2) depistare timpurie; (3) diagnosticare şi tratament; (4) calitatea vieţii pacienţilor cu cancer şi a persoanelor care au supravieţuit acestei boli.
- Implementarea registrelor de cancer
- Optimizarea parcursului pacienţilor de la suspiciunea de cancer la diagnostic, tratament şi monitorizare. De exemplu, în cazul cancerul pulmonar, cel mai frecvent tip de cancer, cu cea mai ridicată mortalitate, este necesară stabilirea unui parcurs clar al pacientului de la primul contact cu medicul specialist şi până la diagnosticare şi tratament
- Includerea echipei multidisciplinare virtuale în Normele la Contractul Cadru
Referinţe:
- Hashim, D., Boffetta, P., La Vecchia, C., Rota, M., Bertuccio, P., Malvezzi, M. and Negri, E., 2016. The global decrease in cancer mortality: trends and disparities. Annals of Oncology, 27(5), pp.926-933.
- Cancer.org. 2018. Facts & Figures 2018: Rate Of Deaths From Cancer Continues Decline. [online] Available
at:https://www.cancer.org/latest-news/facts-and-figures-2018-rate-of-deaths-from-cancer-continues-decline.html [Accessed 2 October 2020].
- Richards, M., Anderson, M., Carter, P. et al. The impact of the COVID-19 pandemic on cancer care. Nat Cancer 1, 565–567 (2020).https://doi.org/10.1038/s43018-020-0074-y. Accessed September 2020.
- De Vincentiis, L., Carr A., Mariani, M., Ferrara, G., 2020. COVID‐19 and Oncology: Service transformation during pandemic: [online]. Available at: https://jcp.bmj.com/content/early/2020/06/19/jclinpath-2020-206833. [Accessed August)
- https://cnsisp.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2021/03/Buletin-informativ-Principalii-indicatori-ai-cunoasterii-sanatatii-2020.pdf
Despre FABC
Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) a fost înfiinţată în anul 2005 din necesitatea ca toţi cei care luptă împotriva cancerului să devină o forţă cu o voce puternică. FABC este interfaţa între organizaţiile membre şi instituţiile statului, instituţiile europene implicate în sănătate, precum şi organizaţiile europene şi internaţionale similare. FABC prezintă interesele a peste 75.000 de membri în întreaga ţară, pacienţi, supravieţuitori şi voluntari. FABC este o federaţie formată din 26 asociaţii care activează pe plan local la nivelul judeţelor. Detalii - Lista Asociaţii Membre. Misiunea FABC este de a face lobby şi advocacy activ pentru promovarea, respectarea şi garantarea drepturilor pacienţilor cu cancer, implementarea măsurilor necesare pentru reducerea impactului acestei maladii.
