Stigmatizarea persoanelor care trăiesc cu HIV continuă să fie o problemă în ţara noastră, potrivit celei mai recente cercetări online, realizate pe platforma de sondare iVOX. Din datele colectate reiese faptul că românii continuă să fie reticenţi în ceea ce priveşte interacţiunea cu persoane seropozitive, în mare parte din cauza lipsei de informare privind modalităţile de transmitere a virusului, respectiv eficienţa tratamentelor moderne.
Chiar dacă cei mai mulţi dintre participanţii la sondaj susţin, la nivel declarativ, că ar lega o relaţie de prietenie cu o persoană care trăieşte cu HIV, doar jumătate dintre cei chestionaţi ar accepta să iasă la o cină sau la o întâlnire cu o persoană seropozitivă. Pe de altă parte, când vine vorba despre intimitate, trei sferturi dintre români (75,55%) ar refuza categoric să aibă o relaţie sexuală cu o persoană din această categorie, de teamă că ar putea fi la rândul lor infectaţi.
„Din experienţa noastră de lucru cu persoanele care trăiesc cu HIV am aflat că, de cele mai multe ori, acestea sunt privite cu teamă sau neîncredere, atât acolo unde lucrează, cât şi la şcoală sau la grădiniţele unde îşi duc copiii. Comportamentul celor din jur le determină, în unele cazuri, să se autoizoleze sau să ascundă faptul că se află sub tratament, de teamă că ceilalţi vor afla“, susţine Mihai Lixandru, manager de proiect ARAS.
De ce sunt stigmatizate persoanele care trăiesc cu HIV?
Principala cauză a stigmatizării persoanelor care trăiesc cu HIV rămâne lipsa de informare. Mai bine de jumătate dintre repondenţi (51,9%) nu sunt familiari cu conceptul de „pacient nedetectabil” în tratamentul HIV. Cu alte cuvinte, românii nu ştiu că tratamentul împotriva HIV, luat corect, aduce virusul la un nivel nedetectabil, ceea ce înseamnă că purtătorul nu îl va mai transmite altor persoane. Mai grav este că 35% dintre repondenţi cred că acest termen se referă la o persoană care nu şi-a făcut niciodată testul HIV.
„Discriminarea persoanelor care trăiesc cu HIV vine şi din faptul că românii nu cunosc sau nu înţeleg conceptul N=N (Nedetectabil=Netransmisibil). Dat fiind că doar o treime dintre participanţi au dat un răspuns corect, este esenţial ca publicul să afle că tratamentele din ziua de astăzi fac ca virusul să ajungă nedetectabil, adică să aibă valori extrem de mici în sânge. Atunci când se atinge pragul nedetectabil, virusul nu se mai transmite, ceea ce înseamnă că, acum, o persoană seropozitivă poate duce o viaţă lungă şi sănătoasă, adică o viaţă normală din toate punctele de vedere. Un prim pas pentru a ajunge la stadiul de `nedetectabil` este ca aceste persoane să îşi cunoască statutul serologic, adică să se testeze. În perioada 23-29.11.2020, ARAS organizează Săptămâna Internaţională a Testării HIV, o săptămână în care orice român îşi poate comanda în mod gratuit un auto-test HIV accesând site-ul centrului de testare ARAS (www.checkpointaras.ro)”, spune Mihai Lixandru, manager de proiect ARAS.
În ceea ce priveşte transmiterea virusului HIV, 38% dintre repondenţi sunt convinşi că toţi cei care intră în contact cu o persoană seropozitivă riscă să se infecteze, chiar dacă aceasta se află sub tratament.
Aceste percepţii eronate ale românilor sunt în uşoară contradicţie cu informaţiile teroretice pe care aceştia le posedă, pentru că 7 din 10 români sunt de părere că infecţia cu HIV se poate trata. Doar 1 din 10 români încă mai crede că acest tip de infecţie nu are un tratament eficient în zilele noastre.
Studiul face parte din campania STOPS with U, derulată la nivel internaţional, care are scopul de a opri valul de discriminare cu care se confruntă persoanele care trăiesc cu HIV. În cadrul acestui proiect, alături de ARAS şi de alţi parteneri din societatea civilă, a fost realizat şi un experiment video care evidenţiază modul în care românii se raportează la persoanele diagnosticate cu HIV. Detalii video aici.
Conform datelor de la INBI „Prof. Dr. Matei Balş”, în prezent, în România, sunt peste 16.000 de persoane care trăiesc cu HIV, iar în fiecare an peste 500 de cazuri sunt nou diagnosticate[i].
Studiul iVox a fost realizat în luna iulie 2020, pe un eşantion de peste 1.000 de persoane, 18+, din mediul urban.
[i]http://cnlas.ro/com_jce/date-statistice.html?fbclid=IwAR2Pj48FKJn7xUOevl3eSh8HmRtI3WqsqF6fqJsXqfDITbMX_UgT-czhHug
