Felul în care arătăm, ne simţim şi performăm în fiecare zi are legătură cu alimentaţia noastră şi din acest motiv, consumatorii încep să se gândească la sănătate şi starea de bine şi din perspectiva holistică.
Cei mai mulţi dintre noi doresc să îmbunătăţească aceste aspecte ale vieţii şi recunosc rolul pe care îl joacă o nutriţie bună. Acum că ne aflăm la început de an, Susan Bowerman, M.S., R.D., CSSD, CSOWM, FAND, senior director of Worldwide Nutrition Education and Training, Herbalife Nutrition prezintă câteva tendinţe în materie de nutriţie pentru 2023.
Alimentaţia pe bază de plante: având în vedere atât sustenabilitatea cât şi risipa alimentară
Indiferent dacă dieta pe care o alegi este vegană, vegetariană sau flexitariană - alimentaţia bazată pe plante nu se va demoda prea curând. Dietele pe bază de plante nu sunt o noutate, dar tot mai multe produse devin din ce în ce mai populare pentru a-i atrage pe cei care îi recunosc beneficiile nu numai pentru organism, ci şi pentru sănătatea planetei. Alimentele vegetale sunt bogate în nutrienţi, furnizându-i din abundenţă în raport cu costul lor caloric.
Fructele, legumele, fasolea şi cerealele integrale sunt surse extraordinare de vitamine, minerale şi fitonutrienţi, iar acestea sunt în mod natural lipsite de colesterol. Majoritatea conţin şi o cantitate destul de mare de fibre, care ajută la îmbunătăţirea sănătăţii intestinale şi la buna funcţionare a tractului digestiv, ceea ce poate susţine imunitatea şi poate reduce inflamaţia.
Personalizarea
Consumatorii se îndepărtează de abordarea universală pentru gestionarea obiectivelor legate de dietă. Nutriţia personalizată sau de precizie - care utilizează dieta şi stilul de viaţă, precum şi biomarkerii individuali pentru a dezvolta sugestii alimentare sănătoase şi relevante pentru fiecare persoană în parte - continuă să câştige teren. Piaţa globală de nutriţie personalizată a fost evaluată la 14.612,1 milioane de dolari în 2021 şi se preconizează că va ajunge la 37.286,9 milioane de dolari până în 2030 - de aproape trei ori mai mult decât în 2021, potrivit studiilor.
Acest fenomen este deosebit de puternic în rândul milenialilor şi al generaţiei Z, dintre care 49% şi respectiv 37% şi-au exprimat o preferinţă puternică pentru produse, servicii sau aplicaţii care valorifică datele personale pentru a personaliza experienţa consumatorului (McKinsey).
Există mai mulţi factori care determină modul în care poate fi personalizată alimentaţia unei persoane. Pe măsură ce diferitele forme de evaluare personalizată devin tot mai răspândite, avem mai multe informaţii despre noi înşine care pot fi folosite pentru a ne personaliza alimentaţia în vederea îmbunătăţirii sănătăţii sau a atingerii unor obiective specifice -nivelul de activitate fizică, cât de mult şi ce mănânci, vârsta - sunt factori care contribuie la personalizare. Iar acum putem să determinăm şi răspunsurile individuale la anumite componente ale dietei, aceste informaţii putând fi folosite pentru o abordare mult mai personalizată.
Nutriţia funcţională
O altă tendinţă pe care o observăm este creşterea cererii de produse şi alimente care vizează mai multe dimensiuni ale stării de bine. Consumatorii devin din ce în ce mai avizaţi în ceea ce priveşte nutriţia şi, astfel, devin mai proactivi în legătură cu îngrijirea propriei sănătăţi, fiind în căutarea unor modalităţi de a-şi îmbunătăţi sănătatea prin intermediul alimentelor funcţionale - alimente care oferă beneficii dincolo de simpla lor valoare nutritivă. Fructele, legumele, fructele cu coajă lemnoasă, seminţele şi cerealele integrale bogate în nutrienţi sunt considerate alimente funcţionale. Dar alimente funcţionale pot fi şi cele îmbogăţite cu vitamine, minerale, fitonutrienţi, probiotice sau fibre.
De exemplu, consumatorii de astăzi caută produse care susţin sănătatea fizică şi mintală deopotrivă. Printre acestea se numără ceaiurile din plante care au o aromă deosebită, dar care pot avea şi efecte calmante sau pot favoriza un somn mai bun. Colagenul este un ingredient foarte popular care îşi face loc în multe alimente funcţionale şi este cunoscut pentru că susţine sănătatea oaselor, îmbunătăţind în acelaşi timp aspectul exterior al părului, pielii şi unghiilor.
Alimente care contribuie la sănătatea tractului intestinal
Interesul consumatorilor pentru un microbiom intestinal sănătos va continua să crească în 2023. O dietă bogată în fibre prebiotice favorizează dezvoltarea bacteriilor bune (probiotice) în tractul digestiv şi ajută la promovarea unui echilibru adecvat al microbiotei. Probioticele se găsesc în mod natural în alimente precum iaurt, kefir, tempeh, miso şi legume fermentate murate, dar sunt tot mai prezente şi într-o varietate de alimente funcţionale şi suplimente.
Se aşteaptă o creştere în piaţă a produselor care conţin atât prebiotice, cât şi probiotice, precum şi o gamă din ce în ce mai largă de probiotice care vizează probleme de sănătate specifice.
Vor exista mai multe produse pentru probleme digestive specifice - de exemplu, mai multe produse fără gluten şi produse adecvate pentru un plan cu conţinut scăzut de FODMAP.
Glutenul este o proteină care se găseşte în principal în grâu, dar şi în orz, secară şi în cerealele înrudite cu grâul (precum spelta). Persoanele diagnosticate cu intoleranţă la gluten (boală celiacă) trebuie să evite orice fel de gluten.
O dietă săracă în FODMAP este adesea recomandată persoanelor care suferă de sindromul colonului iritabil, care poate provoca dureri de stomac şi balonare. FODMAP este acronimul de la “fermentable oligo-, di-, and monosaccharides and polyols” ("oligo-, di-, monozaharide şi polioli fermentabili" şi se referă la anumiţi carbohidraţi care sunt dificil de digerat pentru multe persoane. Astfel, aceşti compuşi sunt descompuşi de bacteriile intestinale, eliberând gaze în acest proces. Dieta cu conţinut scăzut de FODMAP este destul de restrictivă, dar produsele alimentare cu nivel redus de FODMAP încep să fie disponibile în magazine, făcând dieta mai uşor de gestionat.
Dietele care favorizează sănătatea tractului intestinal sunt, de asemenea, din ce în ce mai populare, datorită efectelor pe care un microbiom sănătos le are asupra sănătăţii generale a creierului. Creierul şi tractul digestiv comunică constant. De fapt, dovezile sugerează că, atunci când microbiomul interacţionează cu sistemul nervos central, chimia creierului este reglată şi influenţează sistemele neuroendocrine asociate cu răspunsul la stres, anxietatea şi funcţia memoriei.
Experţii sunt de acord că există o „conştientizare” a microbiomului intestinal la nivelul creierului, iar pe de altă parte aceste bacterii pot influenţa percepţia noastră asupra lumii şi ne pot modifica comportamentul, concluzia fiind: cu cât mâncăm mai sănătos, cu atât mai bună este sănătatea noastră mintală
