Miercuri, 14 octombrie, Point Public Affairs a organizat conferinţa “Elefantul din încăpere”, din seria evenimentelor ThinkHealth, în care speakerii şi participanţii au încercat împreună să găsească răspunsul la întrebările:
- Suntem în acel moment de inflexiune în care avem capacitatea de a transforma vulnerabilităţile în politici reparatorii, pe care să le şi implementăm?
- Putem să dezvoltăm un sistem de sănătate viabil, care să nu fie construit exclusiv pe impactul pandemiei de SARS – CoV – 2? Cum ar trebui să arate o nouă Strategie de Sănătate bazată pe o viziune pe termen lung şi adaptată nevoilor şi priorităţilor României?
Conferinţa a avut loc într-un format hibrid, gândit pentru stimularea dinamismului evenimentelor marca ThinkHealth: un main stage organizat la Palatul Parlamentului alocat speakerilor şi un spaţiu online care a permis vizionarea în timp real a conferinţei şi interacţiunea cu contributorii la eveniment.
Tema “Elefantul din încăpere” se referă la vulnerabilităţile cronice de care suferă de peste 30 de ani sistemul românesc de sănătate, pe care pandemia le-a scos încă o dată în evidenţă. Suntem în momentul în care aceste fragilităţi trebuie obligatoriu adresate prin politici de sănătate adecvate, cu atât mai mult cu cât Strategia Naţională de Sănătate 2021 – 2027 este în pregătire.
Participanţii au vorbit despre cum arată prezentul sistemului de sănătate românesc, dar mai ales despre cum ar trebui să arate viitorul acestuia. În acest sens, pandemia a demonstrat că sistemul românesc de sănătate are nevoie de o reformare rapidă în zone precum digitalizarea sănătăţii & telemedicina, remedierea deficienţelor din abordarea bolilor cronice, importanţa strategică a colectării de plasmă, implicarea autorităţilor locale în gestionarea problemelor sanitare, parteneriatele dintre autorităţi, comunitate medicală, industriile din sănătate, societate civilă.
O altă temă abordată a fost Strategia Naţionale de Sănătate 2021 – 2027, pe două coordonate importante: evaluarea Strategiei precedente şi priorităţile incluse în Programul Operaţional Sănătate. Contributorii au accentuat importanţa includerii în noua Strategie a unor teme considerate de maximă importanţă, precum politicile privind prevenţia şi vaccinarea, screening şi diagnostic timpuriu, acces la date şi registre de pacienţi, medicină personalizată, acces la tratamente inovatoare sau posibila constituire a unui Fond de Inovaţie pentru medicamente în România, pentru a oferi acces la tratamente pacienţilor care suferă de boli grave şi periculoase pentru viaţă, dar şi pentru a acoperi perioada dintre aprobarea Agenţiei Europene a Medicamentului şi rambursarea locală. Acest Fond ar avea drept misiune acordarea cu prioritate a medicamentelor inovatoare care să răspundă nevoilor nesatisfăcute de tratamente pentru bolile asociate cu morbiditate crescută sau mortalitate în România.
Principalele declaraţii:
Potrivit lui Laszlo Attila, preşedintele Comisiei pentru Sănătate Publică din Senat, pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ major asupra bolnavilor cronici, care s-au aflat în imposibilitatea accesării serviciilor medicale. În continuare nu se pune accent pe prevenţie, deşi aceasta este soluţia pentru decesele evitabile. De asemenea, acesta a adăugat că priorităţile sale din perspectiva unui potenţial viitor mandat ar fi legea vaccinării, telemedicina şi legea de prevenţie a diabetului.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, a declarat că în viitorul pachet de servicii medicale din noul contract cadru, alături de teleconsultaţii, ar putea fi introduse şi alte tipuri de servicii legate de telemedicină, precum teleradiologia: „Vom integra aceste servicii în cadrul noului contract cadru şi a normelor de aplicare a acestora pentru anul 2021. (…) Vom crea un portal pentru raportarea şi ulterior decontarea serviciilor la distanţă”.
Potrivit Dianei Loreta Păun, consilier prezidenţial, digitalizarea e o temă prioritară pentru Administraţia Prezidenţială – iar una dintre necesităţile sistemului românesc de sănătate este un sistem informatic integrat care să poată fi uşor accesat şi care să poată oferi în timp real date.
Şi Andrei Baciu, secretar de Stat în Ministerul Sănătăţii, a vorbit despre importanţa digitalizării în sistemul de sănătate, adăugând că în acest domeniu s-a înregistrat un progres semnificativ: pe baza unor principii participative au fost aduşi la aceeaşi masă toţi actorii implicaţi în acest proces – actori instituţionali, experţi, asociaţii de pacienţi sau societatea civilă. Împreună, toate aceste părţi au reuşit să identifice câteva obiective strategice, aliniate cu obiectivele europene, pentru a avea o accesabilitate crescută la atragerea fondurilor comunitare. În continuare, urmează elaborarea unui plan de acţiuni ce va fi implementat din ianuarie 2021.
Prof. Alexandru Rafila, membru în Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a declarat că prioritatea zero ar fi organizarea sistemului de sănătate publică, care are un caracter preventiv şi intervenţional, prin următoarele măsuri concrete: o revalorizare a Institutului Naţional de Sănătate Publică, dezvoltarea filialelor regionale ale acestuia şi înfiinţarea altora noi, precum şi coordonarea de către INSP din punct de vedere tehnic şi profesional a pandemiei, care ulterior ne-ar ajuta în multe alte domenii (precum acţiuni la nivelul determinanţilor stării de sănătate a populaţiei sau în educaţia pentru sănătate).
Cristian Buşoi, membru al Parlamentului European, raportor al Programului EU4Health a vorbit despre priorităţile la nivel european în domeniul sănătăţii, care vor trebui integrate în noua strategie naţională de sănătate din România: planul de luptă împotriva cancerului, digitalizarea, infecţiile intra-spitaliceşti, descoperirea de noi tratamente şi acomodarea lor în sistemele de sănătate şi, nu în ultimul rând, lupta împotriva penuriei de medicamente.
Sociologul Vasile Dâncu a vorbit despre necesitatea ca sănătatea să devină un proiect strategic de ţară, care să existe dincolo de ideologii sau crize, bazat pe analiza şi prelucrarea datelor din sistemul medical, identificând şi câteva instrumente concrete în acest sens: un observator naţional al diverselor tipuri de boli, un soft de culegere a datelor sau un barometru naţional al stării de sănătate a populaţiei.
Elena Cristina Dinu, deputat în Comisia pentru Sănătate şi Familie, a vorbit despre lărgirea cercului de actori implicaţi pentru rezolvarea mai eficientă a fragilităţilor din sănătate: „Ideea de parteneriate este una firească, practicată la scară largă, cu beneficii multiple pentru toţi cei implicaţi. Personal sunt deschisă la ideea de a lucra la un cadru clar prin care parteneriatele să primească o definiţie, limite, posibile obiecte şi alte detalii de natură legislativă. Cu această ocazie lansez o invitaţie deschisă către toţi cei interesaţi să participe şi să aibă un aport în acest nou început”.
Point Public Affairs este o agenţie de comunicare strategică şi public affairs, specializată în servicii de comunicare strategică şi instituţională, lobbying, analize şi cercetări de politici publice
