De Ziua Mondială a Ficatului, celebrată anual pe 19 aprilie, Sanofi – prin divizia Consumer HealthCare şi comunitatea medicală din România atrag atenţia asupra unuia dintre cele mai mari, importante şi complexe organe - ficatul. Acesta îndeplineşte peste 500 de funcţii şi participă la aproape toate procesele metabolice.
La nivel mondial, se estimează că 1 din 4 oameni suferă de ficat gras[1], o afecţiune care împiedică ficatul să mai funcţioneze corect şi care, din păcate, este depistată doar atunci când ajunge în stadii foarte avansate. Vestea bună este că 9 din 10 cazuri pot fi prevenite[2].
Prof. Dr. Liana Gheorghe
Şeful Secţiei 3 Gastroenterologie şi Hepatologie a Institutului Clinic Fundeni:
„Cei mai mulţi dintre pacienţii cu ficat gras ajung la medic cu forme deja severe şi complicaţii, dat fiind că nu există simptome specifice. Tocmai de aceea este vital să acordăm o importanţă mai mare sănătăţii ficatului. În primul rând, se recomandă mai multă grijă legată de stilul de viaţă – alimentaţie sănătoasă, cu evitarea excesului de calorii şi diminuarea consumului de alimente bogate în grăsimi, dulciuri şi băuturi îndulcite, evitarea sedentarismului, controlul greutăţii, evitarea excesului de alcool, renunţarea la fumat. O a doua măsură foarte importantă este realizarea de teste de screening anuale specifice ficatului, inclusiv ecografie abdominală. Aceste măsuri sunt recomandate tuturor, dar în special celor mai expuşi riscului, respectiv persoanele peste 35 de ani, mai ales cele care au şi diabet zaharat de tip 2, obezitate, hipertensiune arterială sau orice altă boală metabolică.”
O altă categorie de persoane expuse riscului de afectare a ficatului o reprezintă cele care au avut COVID-19, mai ales cu forme medii şi severe. Conform Societăţii Naţionale Române de Boli Infecţioase, aproape jumătate dintre cazurile de persoane spitalizate cu COVID-19 au şi afectare hepatică.
Afectarea hepatică din COVID-19 nu are semne clinice specifice, fiind sesizată prin prezenţa sindromului de citoliză hepatică. Acest sindrom a fost raportat în proporţii similare, indiferent dacă pacientul avea sau nu boli hepatice preexistente. Afectarea a fost identificată mai frecvent la bărbaţi, la pacienţii vârstnici şi la pacienţi cu indice de masă corporală mare (IMC >30), predominând la pacienţii cu formă severă sau critică de COVID-19[3].
Prof. Dr. Liana Gheorghe
Şeful Secţiei 3 Gastroenterologie şi Hepatologie a Institutului Clinic Fundeni:
„Este bine cunoscut faptul că în timpul pandemiei de COVID-19 pacienţii cu afectare hepatică au întâmpinat multe probleme, neputând să respecte controalele destinate urmăririi evoluţiei afecţiunilor hepatice. Patologia complexă, caracterizată prin asocierea unor afecţiuni metabolice ca diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, displipidemia etc., a creat probleme suplimentare în gestionarea afecţiunilor. Persoane care nu ştiau să aibă afecţiuni hepatice anterior pandemiei COVID-19 au devenit pacienţi cu diverse afecţiuni metabolice, necesitând monitorizarea condiţiei hepatice prin analize specifice şi, la nevoie, tratament medicamentos corect şi eficient, sub supraveghere medicală.”
Dr. Iulia Roşian
General Manager Consumer HealthCare Sanofi Romania & Moldova:
„Rolul activ al fiecăruia dintre noi în ceea ce priveşte protejarea sănătăţii ficatului este esenţial şi trebuie asumat cu responsabilitate. Ţine de noi să fim bine informaţi, să avem un stil de viaţă echilibrat şi să integrăm în rutina anuală de analize medicale testele specifice ficatului. Iar dacă apar probleme, să ne adresăm specialiştilor pentru tratament corect.”
Despre Sanofi
Suntem una dintre cele mai importante companii globale din domeniul sănătăţii şi ne ghidăm după un singur scop, acela de a fi de neoprit în căutarea miracolelor ştiinţei pentru a îmbunătăţi vieţile oamenilor (We chase the miracles of science to improve people’s lives). Echipa noastră, prezentă în peste 100 de ţări, este dedicată transformării practicii medicale, pentru a face imposibilul posibil. Oferim opţiuni de tratament care ar putea schimba viaţa şi vaccinuri salvatoare pentru milioane de oameni din întreaga lume, punând în acelaşi timp sustenabilitatea şi responsabilitatea socială în centrul ambiţiilor noastre.
[1] Araújo, A. R., Rosso, N., Bedogni, G., Tiribelli, C., & Bellentani, S. (2018). Global epidemiology of non-alcoholic fatty liver disease/non-alcoholic steatohepatitis: What we need in the future. Liver international : official journal of the International Association for the Study of the Liver, 38 Suppl 1, 47–51.
[2] https://britishlivertrust.org.uk/three-steps-to-love-your-liver/
[3] Scrisoare metodologică privind managementul citolizei hepatice la pacienţii cu COVID-19 – Societatea Naţională Română de Boli Infecţioase
