Cercetătorii au descoperit o nouă componentă a sistemului imunitar, oferind o nouă ţintă potenţială pentru dezvoltarea antibioticelor. Această descoperire ar putea contribui la abordarea ameninţării tot mai mari reprezentate de superbacteriile rezistente la tratamentele actuale. Experţii spun că recente descoperiri au potenţialul de a transforma tratamentul bolilor infecţioase.
Oamenii de ştiinţă au descoperit o parte necunoscută anterior a sistemului imunitar care „ar putea oferi o sursă neexploatată de antibiotice naturale ”.
Experţii, sprijiniţi de Consiliul European pentru Cercetare au declarat că descoperirile au potenţialul de a transforma tratamentul bolilor infecţioase, deoarece „antibacteriile naturale” nou descoperite ar putea „oferi alternative la antibioticele convenţionale în combaterea infecţiilor rezistente la antibiotice”.
Descoperirea se concentrează pe proteazomi, structuri din celule care descompun proteinele. Prin intermediul experimentelor, cercetătorii „au abordat o necunoscută care a rămas fără răspuns timp de zeci de ani”, descoperind că proteazomii pot detecta şi bacteriile din celule, iar apoi creează mijloace de apărare împotriva bacteriilor respective pentru a le stopa creşterea.
„Aceste descoperiri deschid calea pentru strategii diagnostice şi terapeutice nedescrise anterior în lupta împotriva bolilor infecţioase”, au declarat cercetătorii într-un articol publicat recent, în revista Nature.
Prof. Yifat Merbl de la Institutul de Ştiinţe Weizmann a declarat într-un comunicat că a este o descoperire „importantă”.
„Am descoperit un nou mecanism de imunitate care ne permite să ne apărăm împotriva infecţiilor bacteriene”, a spus ea.
„Se întâmplă în tot corpul nostru, în toate celulele, şi generează o clasă cu totul nouă de potenţiale antibiotice naturale”, a precizat cercetătoarea.
Aceste antibiotice naturale au fost testate pe bacterii crescute în laborator şi pe şoareci cu pneumonie şi septicemie. Cercetătorii au declarat că au obţinut rezultate comparabile cu cele ale unor antibiotice consacrate.
Iar atunci când cercetătorii au luat celule în laborator şi au dezactivat proteazomul, acestea au fost mult mai uşor de infectat cu bacterii precum Salmonella.
Prof. Daniel Davis, şeful departamentului de ştiinţe ale vieţii şi imunolog la Imperial College London, a declarat că descoperirile sunt „extrem de provocatoare şi foarte interesante”, deoarece schimbă cunoştinţele despre modul în care organismul nostru luptă împotriva infecţiilor.
„Este un proces complet nedescoperit prin care moleculele anti-bacteriene sunt fabricate în interiorul celulelor noastre”, a declarat el.
Cercetătorii spun însă că va mai dura până când aceste descoperirisă fie tradus într-o nouă sursă de antibiotice, fiind necesare teste suplimentare.
Utilizarea excesivă a antibioticelor contribuie la dezvoltarea rezistenţei antimicrobiene
Noi antibiotice şi mijloace alternative de apărare împotriva infecţiilor sunt extrem de necesare, deoarece, ca urmare a utilizării excesive în timp şi a sistemelor de sănătate publică deficitare, aceşti agenţi patogeni devin rezistenţi la formele mai vechi de tratament, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Problema rezistenţei antimicrobiene (RAM) - atunci când o boală sau o infecţie nu mai răspunde la tratamentele obişnuite - este o problemă de sănătate globală şi este în creştere la nivel mondial.
Experţii au constatat că RAM a fost determinată în parte de „utilizarea abuzivă şi excesivă” a medicamentelor antimicrobiene, inclusiv prin prescrierea inutilă de antibiotice pentru tratarea infecţiilor virale.
Se estimează că RAM bacteriană a fost direct responsabilă pentru 1,27 milioane de decese la nivel mondial în 2019, şi a contribuit la alte 4,95 milioane de decese, potrivit OMS.
Bacterii Staphylococcus, una sănătoasă în stânga şi una distrusă pe măsură ce stratul său exterior este deteriorat de antimicrobienii produşi de proteazom. Credit: Institutul de Ştiinţe Weizmann, martie 2025
