Una dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii umane este obezitatea. Împreună cu excesul de greutate au devenit „noua normalitate" în epoca modernă şi pot duce la o multitudine de probleme de sănătate. Ratele de obezitate aproape că s-au triplat în întreaga lume din 1975 şi urmează să crească şi mai mult, potrivit estimărilor. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat recent că peste 1 miliard de oameni din lume sunt obezi. Un studiu recent oferă noi perspective importante asupra originii diabetului zaharat de tip 2 şi a obezităţii, precum şi asupra funcţiei creierului ca centru cheie de control. Potrivit cercetătorilor de la Spitalul Universitar Tübingen, Centrul German de Cercetare a Diabetului (DZD) şi Helmholtz München, creierul joacă un rol central în dezvoltarea obezităţii.
Numărul persoanelor obeze a crescut semnificativ în ultimele decenii, ceea ce prezintă dificultăţi semnificative pentru cei afectaţi, pentru sistemele de sănătate şi pentru specialiştii care oferă tratament.
Hormonul insulină joacă un rol-cheie în dezvoltarea obezităţii. Până de curând, au existat numeroase semne care indicau că insulina provoacă tulburări neurodegenerative şi metabolice, în special la nivelul creierului.
Obezitatea a fost recunoscută oficial ca boală în Germania abia din 2020, în ciuda faptului că se ştie de mult timp că provoacă o serie de boli, inclusiv diabet, infarct miocardic (atac de cord) şi chiar cancer.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat deja că obezitatea este o epidemie, afectând peste un miliard de persoane la nivel globa.
Un indice de masă corporală (IMC) de 30 sau mai mare este considerat obezitate, în timp ce o dietă neadecvată şi practicarea insuficientă a exerciţiilor fizice sunt frecvent citate drept cauze ale acestei boli cronice. Cu toate acestea, mecanismele din organism care duc la obezitate şi provoacă boala sunt mai complexe.
Obezitatea şi rolul insulinei în creier
Distribuţia nesănătoasă a grăsimii corporale şi creşterea cronică în greutate sunt legate de sensibilitatea creierului la insulină.
Ce funcţii specifice îndeplineşte insulina în creier şi cum afectează aceasta persoanele cu greutate normală?
În studiul lor, Prof. Dr. Stephanie Kullmann şi colegii săi de la Spitalul Universitar Tübingen pentru Diabetologie, Endocrinologie şi Nefrologie au găsit răspunsul la această întrebare.
„Descoperirile noastre demonstrează pentru prima dată că şi un consum de alimente nesănătoase pe termen scurt, puternic procesate (cum ar fi batoanele de ciocolată şi chipsurile) provoacă o alterare semnificativă în creierul persoanelor sănătoase, care poate fi cauza iniţială a obezităţii şi a diabetului zaharat de tip 2”, spune prof. Kullmann, conducătorul studiului, într-un comunicat.
Într-o stare sănătoasă, insulina are un efect de suprimare a apetitului în creier. Cu toate acestea, în special la persoanele cu obezitate, insulina nu mai reglează corespunzător comportamentul alimentar, rezultând rezistenţa la insulină.
„În mod interesant, la participanţii noştri sănătoşi din studiu, creierul prezintă o scădere similară a sensibilităţii la insulină după un aport caloric ridicat pe termen scurt ca şi la persoanele cu obezitate”, explică prof. Kullmann.
Acest efect poate fi observat chiar şi la o săptămână după revenirea la o dietă echilibrată, adaugă Kullmann, care este şi director adjunct al departamentului de neuroimagistică metabolică din cadrul Institutului partener DZD pentru cercetarea diabetului şi a bolilor metabolice (IDM) al Helmholtz München. de la Universitatea Tübingen.
Accentul pe creier
Cercetătorii au presupus că răspunsul creierului la insulină se adaptează la modificările pe termen scurt ale regimului alimentar înainte de apariţia oricărei creşteri în greutate şi promovează astfel dezvoltarea obezităţii şi a altor boli secundare.
Unul dintre autorii studiului, prof. dr. Andreas Birkenfeld, director medical al departamentului de medicină internă IV, director al IDM şi membru al Consiliului DZD îndeamnă la mai multe cercetări cu privire la modul în care creierul contribuie la dezvoltarea obezităţii şi a altor boli metabolice în lumina acestor constatări.
Perioadă scurtă cu efecte profunde
Un număr de 29 de voluntari de sex masculin cu greutate medie au participat la studiu şi au fost împărţiţi în două grupuri. Timp de cinci zile la rând, primul grup a trebuit să îşi completeze dieta obişnuită cu 1.500 kcal din gustări foarte procesate şi bogate în calorii.
Caloriile suplimentare nu au fost consumate de grupul de control.
Ambele grupuri au fost supuse la două examinări separate după o evaluare iniţială. O examinare a fost efectuată imediat după perioada de cinci zile, iar alta a fost efectuată la şapte zile după ce primul grup şi-a reluat dieta obişnuită.
Cercetătorii au utilizat imagistica prin rezonanţă magnetică (RMN) pentru a examina conţinutul de grăsime al ficatului şi sensibilitatea creierului la insulină.
Ei au constatat că, şi doar după cinci zile de aport caloric crescut, conţinutul de grăsime din ficat la primul grup a crescut semnificativ. În mod surprinzător, sensibilitatea la insulină, semnificativ mai scăzută în creier în comparaţie cu grupul de control, a persistat şi la o săptămână după revenirea la o dietă normală. Acest efect a fost observat până acum numai la persoanele obeze.
Citeşte şi:
Descoperiri recente asupra unor modificări în creier ar putea ajuta în lupta împotriva obezităţii
Persoanele obeze şi supraponderale au creierul diferit
Au fost descoperite celule din creier care cresc apetitul în cazul obezităţii
