Un nou studiu arată că testarea genetică înainte de prescrierea anumitor medicamente ar putea preveni până la 75% din reacţiile adverse evitabile. Cercetătorii de la Universitatea Queen Mary, din Londra, au descoperit că 9% dintre toate reacţiile adverse raportate sunt asociate cu medicamente a căror siguranţă depinde de profilul genetic al pacientului. Dintre acestea, trei gene sunt responsabile pentru majoritatea acestor efecte. Integrarea testelor genetice în practica medicală ar putea face tratamentele mai sigure şi mai eficiente.
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Queen Mary a descoperit că 9% din toate reacţiile adverse raportate către autoritatea de reglementare a medicamentelor din Regatul Unit sunt legate de medicamente ale căror efecte secundare sunt influenţate de profilul genetic al pacientului.
Dintre aceste reacţii, 75% sunt asociate cu doar trei gene care influenţează modul în care organismul procesează medicamentele. Testarea genetică înainte de prescriere ar putea, aşadar, ajuta la prevenirea acestor reacţii.
În ultimii 60 de ani, schema Yellow Card* a Agenţiei pentru Medicamente şi Produse de Sănătate (MHRA) din Regatul Unit a înregistrat peste un milion de raportări privind efectele secundare ale medicamentelor. Studiile anterioare au indicat că peste 99% dintre persoane au variante genetice (mutaţii) care le pot determina o reacţie adversă la anumite medicamente.
Schema Yellow Card a MHRA colectează raportări de la pacienţi, public şi profesionişti din domeniul sănătăţii, având un rol esenţial în monitorizarea siguranţei medicamentelor în Regatul Unit.
În unele cazuri, aceste reacţii pot fi grave şi pot duce la complicaţii, spitalizări prelungite sau chiar deces. Se estimează că reacţiile adverse la medicamente costă sistemul naţional de sănătate britanic (NHS) peste două miliarde de euro anual.
Studiul, publicat în revista PLOS Medicine a analizat peste 1,3 milioane de raportări de reacţii adverse colectate prin schema Yellow Card.
S-a constatat că 115.789 dintre acestea (9%) sunt asociate cu medicamente ale căror efecte secundare ar putea fi reduse prin utilizarea informaţiilor farmacogenomice în procesul de prescriere. Dintre aceste cazuri, 75% sunt legate de trei gene care influenţează metabolismul medicamentelor: CYP2C19, CYP2D6 şi SLCO1B1.
Medicamentele care au înregistrat cel mai mare număr de reacţii adverse evitabile prin personalizarea tratamentului pe baza testării genetice sunt cele utilizate pentru tratamente psihiatrice (47%) şi cardiovasculare (24%).
De asemenea, studiul a arătat că pacienţii care au avut reacţii adverse care ar fi putut fi prevenite prin farmacogenomică erau mai des bărbaţi, mai în vârstă şi au prezentat efecte secundare severe, dar non-fatale.
Studiile clinice au demonstrat că utilizarea informaţiilor genetice pentru a ghida prescrierea reţetelor, cum ar fi ajustarea dozei sau alegerea unui alt medicament, poate preveni reacţiile adverse şi poate îmbunătăţi rezultatele pentru pacienţi.
Această cercetare subliniază importanţa integrării testării farmacogenomice în practica medicală pentru a face medicamentele mai sigure şi mai eficiente.
Dr. Emma Magavern, cercetător principal la Centrul pentru Farmacologie Clinică şi Medicină Personalizată de la Queen Mary, a declarat că este esenţial să se înţeleagă peisajul efectelor secundare raportate la nivel naţional în ultima jumătate de secol, pentru a determina impactul pe care l-ar avea utilizarea prospectivă a testelor genetice în personalizarea tratamentului medicamentos.
Profesorul Sir Mark Caulfield, vicepreşedinte pe domeniul sănătăţii la Queen Mary şi coautor al studiului, a subliniat că aceasta este cea mai amplă analiză a rolului farmacogenomicii în reacţiile adverse la medicamente raportate printr-un sistem naţional de supraveghere.
Rezultatele sugerează că 9% dintre aceste raportări ar putea avea o componentă genetică. Aceste reacţii ar putea fi evitate dacă profilul genetic al pacientului ar fi măsurat înainte de prescrierea medicamentelor.
Autorii recomandă ca sistemele naţionale de sănătate să ia în considerare adoptarea testării genetice prealabile pentru genele cunoscute că interacţionează cu medicamentele.
June Raine, director executiv al MHRA, a declarat că acest studiu demonstrează cum raportările privind efectele secundare colectate prin schema Yellow Card pot ajuta la o mai bună înţelegere şi la prevenirea reacţiilor adverse grave, inclusiv cele legate de factori genetici.
Această cercetare subliniază, de asemenea, importanţa băncii de date Yellow Card Biobank, dezvoltată în parteneriat cu Genomics England, care permite adopare unor abordări mai personalizate şi proactive pentru siguranţa pacienţilor şi eficacitatea medicamentelor.
*Yellow Card al MHRA este sistemul britanic de colectare şi monitorizare a rapoartelor privind efectele secundare şi reacţiile adverse suspectate la medicamente şi dispozitive medicale. Acesta permite pacienţilor şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să semnaleze eventualele probleme de siguranţă, îmbunătăţind astfel siguranţa medicamentelor.
