Poluarea aerului provoacă peste 23.000 de decese în România în fiecare an, deoarece are o contribuţie majoră la declanşarea cancerului pulmonar, bolii cardiace ischemice, accidentelor vasculare cerebrale, infecţiilor respiratorii şi sau bolii pulmonare obstructive cronice, arată un studiu al ”Observatorului Român de Sănatate”, care a realizat un clasament al eficienţei împotriva poluării în cele mai mari 10 oraşe din România.
Potrivit studiului, numărul deceselor cauzate de poluare cu particule în suspensie este de 10 ori mai mare decât cel al deceselor produse de accidentele rutiere.
Costurile anuale generate la bugetul sănătăţii în România de bolile provocate de poluarea generată de traficul rutier se ridică la 1,12 miliarde euro.
Datele oficiale prezentate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Comisia Europeană arată că traficul supraaglomerat din marile oraşe româneşti s-a transformat într-o gravă problemă de sănătate publică, România fiind pe locul al cincilea în UE după numărul de ani de viaţă sănătoasă pierduţi din cauza poluării aerului.
Niciuna din marile primării din România nu a reuşit să acumuleze măcar jumătate din scorul maxim posibil acordat pentru acţiunile antipoluare, arată autorii raportului, care a analizat activitatea autorităţilor locale din cele mai mari zece oraşe româneşti şi acţiunile concrete întreprinse de acestea pentru a reduce poluarea aerului.
Cluj-Napoca, cu un scor de 4,7 puncte, este oraşul în care autorităţile locale acţionează cel mai decis împotriva poluării. Locurile doi şi trei sunt ocupate, în ordine, de Timişoara şi Galaţi.
Bucreştiul a reuşit să adune doar 3,6 puncte, fiind la egalitate cu Iaşiul pe locul al patrulea în clasament.
Cel mai puţin preocupate de reducerea poluării şi efectele acesteia asupra sănătăţii locuitorilor sunt primăriile din Ploieşti, Constanţa şi Craiova, care se situează la coada clasamentului.
Particulele în suspensie (PM) sunt particule solide şi lichide suspendate în aerul înconjurător, fiind responsabile pentru decesele premature prin atac cerebral, cancer pulmonar şi boli cardiovasculare.
Există două tipuri de PM: grosiere (PM10) şi fine (PM2,5). Acestea din urmă sunt nocive pentru sănătate chiar şi la concentraţii mici în aer, deorece pătrund în plămâni.
Media anuală a României în privinţa concentraţiilor de PM este peste media UE.
Conform raportului, cel mai toxic oraş din România a fost în 2017 Iaşiul, unde valorile limită pentru particulele în suspensie PM10 au fost depăşite cel mai frecvent, timp de 83 de zile într-un an, ceea ce înseamnă un nivel alarmant al poluării aerului.
Bucureştiul este pe locul al doilea ca frecvenţă a depăşirii valorilor de poluare maxim admise, cu 44 de zile pe an, fiind urmat de Braşov, unde valorile maxim admise au fost depăşite timp de 40 de zile în anul 2017.
De altfel, în urmă cu o lună, Ministerul Mediului a fost notificat de Curtea Europeană de Justiţie cu privire la începerea procesului pe care Comisia Europeană l-a intentat României pentru că nu rezolvă problema particulelor în suspensie din aerul respirat în Bucureşti.
Oxizii de azot, NOx, sunt alţi factori de risc la adresa sănătăţii generaţi de poluare. Raportul realizat de ”Observatorul Român de Sănătate” menţionează că 8.430 decese premature se produc în România din cauza poluării cu NOx.
Principala sursă de poluare cu NOx este traficul rutier. Oxizii de azot produc decese premature prin boli respiratorii, boli hepatice şi boli de sânge. Media anuală a României în privinţa concentraţiilor de NOx este apropiată de media UE.
Deşi emisiile motoarelor diesel sunt carcinogene de grup 1, reprezentând una dintre cauzele cancerului pulmonar, opt din cele mai mari primării din România au achiziţionat în ultimii doi ani vehicule de transport în comun echipate cu astfel de motoare. Doar trei primării au achiziţionat mijloace de transport în comun cu propulsie electrică.
Bucureşti, Braşov şi Cluj sunt oraşele cu cele mai multe vehicule diesel de transport în comun înmatriculate la 1.000 de locuitori în 2017.
La nivel de judeţe, zonele urbane din Timiş, Bihor şi Cluj sunt cele care au cel mai mare număr de maşini mai vechi de 20 de ani înmatriculate la 1.000 de locuitori, mai precizează autorii raportului.
Poluarea aerului scurtează speranţa de viaţă a românilor, în medie, cu şase luni, se arată şi într-un studiu al Universităţii din Chicago publicat în această lună.
Analiza realizată de ”Observatorul Român de Sănătate” s-a bazat pe o grilă de evaluare cuprinzând 20 de indicatori organizaţi în 5 domenii: intervenţii economice pentru reducerea poluării aerului (25% din scor), intervenţii administrative pentru reducerea poluării aerului (25% din scor), intervenţii comportamentale pentru reducerea poluării aerului (10% din scor), infrastructură care face posibilă reducerea poluării aerului (20% din scor) şi indicatori direcţi de poluare a aerului (20% din scor).
