O nouă cale biologică ar putea revoluţiona tratamentul durerii cronice. Estrogenul şi progesteronul stimulează corpul să producă opioide endogene. Acestea sunt produse de organism în cazurile de stres pentru a reduce senzaţiile dureroase (de ex. beta-endorfinele), au descoperit oamenii de ştiinţă.
Cercetătorii au descoperit un nou mecanism care acţionează prin intermediul unei celule imune şi care indică o modalitate diferită de a trata durerea cronică.
Hormonii feminini pot suprima durerea determinând celulele imune aflate în apropierea măduvei spinării să producă opioide, arată recentul studiu realizat de o echipă de la UC San Francisco. Acest mecanism opreşte semnalele durerii înainte ca ele să ajungă la creier.
Această descoperire ar putea contribui la dezvoltarea unor noi tratamente pentru durerea cronică. De asemenea, ar putea explica de ce unele analgezice funcţionează mai bine la femei decât la bărbaţi şi de ce femeile aflate la postmenopauză resimt mai frecvent durerea.
Studiul dezvăluie un rol complet nou pentru celulele imune T reglatoare (T-regs), cunoscute până acum pentru capacitatea lor de a reduce inflamaţia.
„Faptul că aceste celule sunt influenţate de sexul individului – prin estrogen şi progesteron – şi că acest lucru nu are legătură cu funcţiile lor imune este cu adevărat neobişnuit”, a declarat Elora Midavaine, doctor în ştiinţe, cercetător postdoctoral şi prima autoare a studiului.
Studiul a fost finanţat parţial de Institutele Naţionale de Sănătate din Statele Unite şi a fost publicat în revista Science, pe 4 aprilie.
Cercetătorii au analizat, la şoareci, celulele T-regs din straturile protectoare care înconjoară creierul şi măduva spinării. Până recent, oamenii de ştiinţă considerau că aceste ţesuturi – numite meninge – servesc doar la protejarea sistemului nervos central şi la eliminarea deşeurilor. Celulele T-regs au fost descoperite în meninge doar în ultimii ani.
„Ceea ce arătăm acum este că sistemul imunitar foloseşte efectiv meningele pentru a comunica cu neuroni aflaţi în zone îndepăprtate, care detectează senzaţii la nivelul pielii”, a explicat dr. Sakeen Kashem, profesor asistent în dermatologie, într-un comunicat. „Este ceva ce nu ştiam până acum”, a precizat ea.
Această comunicare începe atunci când un neuron, de obicei situat în apropierea pielii, simte ceva ce ar putea provoca durere. Neuronul trimite apoi un semnal către măduva spinării.
Echipa a descoperit că meningele din partea inferioară a măduvei spinării conţine un număr mare de celule T-regs. Pentru a le înţelege funcţia, cercetătorii au eliminat aceste celule folosind o toxină.
Rezultatul a fost surprinzător: fără T-regs, şoarecii femele au devenit mai sensibili la durere, în timp ce la masculi nu s-a observat nicio schimbare. Această diferenţă bazată pe sexul animalelor a sugerat că şoarecii femele se bazează mai mult pe T-regs pentru a controla durerea.
„A fost fascinant şi, în acelaşi timp, derutant”, a explicat Kashem, care a condus studiul împreună cu dr. Allan Basbaum.
Experimentele ulterioare au arătat o relaţie între T-regs şi hormonii feminini care nu fusese observată până acum: estrogenul şi progesteronul determinau aceste celule să producă enkephalină, o substanţă cu efect analgezic.
Cum anume reuşesc hormonii să inducă acest răspuns rămâne o întrebare la care echipa îşi propune să răspundă într-un studiu viitor. Însă chiar şi fără a cunoaşte toate detaliile, simpla existenţă a acestei căi biologice, care depinde de sexul individului, deschide perspective importante pentru tratamentele durerii.
Pe termen scurt, descoperirea ar putea ajuta medicii să aleagă mai eficient medicamentele în funcţie de sexul pacientului. De exemplu, unele tratamente pentru migrene sunt cunoscute ca fiind mai eficiente la femei decât la bărbaţi.
Această descoperire ar putea fi deosebit de utilă pentru femeile aflate la menopauză, care nu mai produc estrogen şi progesteron şi care, de multe ori, se confruntă cu dureri cronice.
Cercetătorii au început deja să exploreze posibilitatea de a modifica genetic celulele T-regs astfel încât să producă enkephalină constant, atât la bărbaţi, cât şi la femei.
„Dacă această abordare se dovedeşte eficientă, ar putea schimba cu adevărat viaţa celor aproape 20% dintre americani şi a milioanelor de persoane la nivel global care trăiesc cu durere cronică netratată adecvat”, a concluzionat dr. Basbaum.
