Dinţii crescuţi în laborator ar putea deveni o alternativă la plombele dentare, în urma unei descoperiri ştiinţifice majore. Cercetătorii de la King's College London au făcut un pas semnificativ spre viitorul stomatologiei regenerative, dezvoltând o metodă prin care dinţii pot fi crescuţi în laborator din celule proprii ale pacientului. Această inovaţie promite o alternativă naturală şi durabilă la plombe şi implanturi dentare, cu beneficii semnificative în ceea ce priveşte funcţionalitatea, integrarea biologică şi riscul redus de respingere.
Adulţii ar putea, în viitor, să-şi regenereze dinţii naturali în loc să recurgă la plombe, ca urmare a unei descoperiri majore realizate de cercetători. O echipă de cercetători de la King's College London, în colaborare cu Imperial College, au realizat un progres important în medicina regenerativă dentară, reuşind să creeze dinţi în laborator, utilizând celule stem integrate într-un material creat prin bioinginerie, care mimează mediul natural de dezvoltare dentară. Acest sistem permite celulelor să comunice între ele şi să se transforme treptat în celule dentare specializate, oferind astfel o alternativă biologică şi durabilă la plombe şi implanturi.
Noua strategie permite o integrare anatomică şi funcţională optimă în osul maxilar, asigurând restaurarea fiziologică a dintelui şi reducerea riscului de complicaţii, constituind un progres semnificativ în dezvoltarea tratamentelor stomatologice regenerative şi personalizate, adaptate fiecărui pacient.
Această cercetare propune o abordare inovatoare pentru restaurarea funcţională şi structurală a dentiţiei, oferind o alternativă biologică viabilă la intervenţiile stomatologice convenţionale.
În timp ce unele animale, precum rechinii şi elefanţii, pot creşte dinţi noi în mod continuu, oamenii au o singură serie de dinţi permanenţi. Capacitatea de a regenera dinţii ar reprezenta un progres major în stomatologie.
Spre deosebire de implanturi şi plombe, care sunt fixe şi nu pot evolua în timp, un dinte crescut în laborator din celulele proprii ale pacientului s-ar putea integra perfect în osul maxilar şi s-ar repara singur, asemenea unui dinte natural.
Oamenii de ştiinţă de la King's College London explorează dinţii crescuţi în laborator de mai bine de un deceniu.
„Plombele nu sunt cea mai bună soluţie pentru repararea dinţilor. În timp, acestea slăbesc structura dintelui, au o durată de viaţă limitată şi pot duce la carii suplimentare sau sensibilitate. Implanturile necesită o intervenţie chirurgicală invazivă şi o integrare eficientă între implant şi ţesutul osos alveolar. Ambele soluţii sunt artificiale şi nu refac complet funcţia naturală a dintelui, ceea ce poate duce la complicaţii pe termen lung”, a declarat luni, Xuechen Zhang, din cadrul Facultăţii de Stomatologie, Ştiinţe Orale şi Craniofaciale de la King's College London.
Organoid dentar în hidrogel de cultură 3D. Credit: ACS Macro Letters.
Dinţii crescuţi în laborator s-ar regenera în mod natural, integrându-se în maxilar la fel ca dinţii reali. Ar fi mai rezistenţi, cu o durată de viaţă mai lungă şi fără riscuri de respingere, oferind o soluţie mai durabilă şi compatibilă biologic decât plombele sau implanturile, spun autorii.
În cel mai recent studiu, publicat în revista ACS Macro Letters, echipa de la King's, în colaborare cu Imperial College London, a făcut o descoperire esenţială privind mediul necesar pentru creşterea dinţilor în laborator.
Cercetătorii au introdus cu succes un tip special de material, care permite celulelor să comunice între ele, ceea ce înseamnă că o celulă poate „spune” alteia să înceapă procesul de a se dezvolta într-o celulă dentară. Această abordare reproduce mediul fiziologic al dezvoltării dentare şi le oferă cercetătorilor posibilitatea de a recrea în laborator procesul natural de formare a dinţilor.
După ce au creat cu succes mediul necesar pentru dezvoltarea dinţilor, cercetătorii se confruntă acum cu provocarea de a-i transfera din laborator în cavitatea bucală a pacienţilor.
„Explorăm mai multe opţiuni privind modalităţile de inserare a dinţilor în cavitatea orală. Am putea transplanta celulele dentare tinere în locul dintelui lipsă şi să le lăsăm să crească acolo. Alternativ, am putea crea întregul dinte în laborator, apoi să-l plasăm în gura pacientului. Pentru ambele opţiuni, trebuie să începem procesul de dezvoltare dentară foarte devreme, în laborator”, a explicat Zhang.
Cercetarea se înscrie într-un demers mai amplu din domeniul medicinei regenerative, care îşi propune să valorifice mecanismele biologice pentru repararea sau înlocuirea structurilor afectate din organism.
Cercetătorii îşi propun să dezvolte înlocuitori biologici naturali, folosind celule stem şi medii artificiale special concepute pentru a reproduce condiţiile naturale de dezvoltare celulară, oferind astfel o alternativă la materialele artificiale, precum implanturile metalice sau protezele.
Pe măsură ce acest domeniu avansează, integrarea unor tehnici inovatoare precum aceasta are potenţialul de a revoluţiona îngrijirea dentară, oferind soluţii sustenabile şi eficiente pentru repararea şi regenerarea dinţilor.
