În fiecare an, aproximativ 7,7 milioane de decese la nivel mondial sunt cauzate de infecţii bacteriene – 1 din 8 decese la nivel mondial, ceea ce face ca infecţiile bacteriene să fie a doua cauză de deces la nivel global [1]. Dintre aceste decese cauzate de infecţii bacteriene, aproape 5 milioane sunt asociate cu bacterii care au dezvoltat rezistenţă la antibiotice.
Rezistenţa antimicrobiană (RAM) reprezintă o provocare globală uriaşă, evoluţia superbacteriilor rezistente la medicamente, determinată de factori precum utilizarea necorespunzătoare şi excesivă a antibioticelor, ridicând perspectiva unui viitor în care medicina modernă ar putea eşua, potrivit experţilor.
În ciuda tuturor lucrurilor bune pe care antibioticele le fac pentru sănătate, unul dintre cele mai mari dezavantaje ale utilizării lor este modul în care ucid fără discriminare atât bacteriile „bune”, cât şi pe cele „rele”.
Un singur tratament cu acest medicament care salvează vieţi nu numai că poate distruge invadatorii care cauzează boli în corpul uman, ci poate avea un impact importantasupra intestinului şi a colecţiei de microbi rezidenţi ai acestuia, care poate duce uneori la o creştere excesivă a anumitor bacterii sau fungi (ciuperci).
De exemplu, femeile au până la 30% şanse de a dezvolta o infecţie fungică după un tratament cu antibiotice.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Illinois Urbana-Champaign lucrează la o soluţie.
Ei au descoperit un nou antibiotic, numit lolamicină, care poate ţinti doar agenţii patogeni gram-negativi, lăsând în pace alţi microbi.
Mai sunt multe de făcut înainte ca medicamentul să poată fi testat pe oameni, dar cercetătorii speră că acesta poate servi drept model pentru dezvoltarea viitoare a antibioticelor.
Bacteriile gram-negative sunt cauze comune ale infecţiilor intestinale, pulmonare, urinare şi sanguine şi sunt, în mod notoriu, greu de ucis.
Rezistenţa lor la antibioticele actuale este una dintre cele mai urgente ameninţări cu care se confruntă sănătatea umană la nivel mondial în prezent.
Antibioticele cu spectru larg pot distruge atât bacteriile gram-negative, cât şi cele gram-pozitive.
Oamenii de ştiinţă spun că există o nevoie urgentă de a găsi medicamente care pot viza în mod specific bacteriile gram-negative, deoarece acestea sunt mai susceptibile de a fi rezistente la antibioticele actuale. Astfel, mai mulţi microbi care sunt utili pentru sănătatea umană au şansa de a fi cruţaţi.
Un medicament precum lolamicina ar putea fi exact ceea ce trebuie, spun cercetătorii. În laborator, atunci când lolamicina a fost confruntată cu 130 de tulpini rezistente la medicamente ale unor bacterii gram-negative comune, precum E. coli, K. pneumoniae şi E. cloacae, medicamentul le-a ucis pe toate, reuşind acolo unde multe alte antibiotice au eşuat.
La rozătoarele vii, lolamicina a tratat cu succes pneumonia acută şi infecţiile sanguine, în timp ce a menajat microbiomul intestinal.
De fapt, oamenii de ştiinţă au descoperit că medicamentul nu a avut „niciun efect asupra bacteriilor gram-pozitive sau asupra bacteriilor comensale gram-negative nepatogene” care trăiau în şoareci.
Aceasta este o descoperire impoirtantă, având în vedere că până şi un tratament scurt cu antibiotice poate provoca o scădere rapidă a diversităţii speciilor de bacterii care trăiesc în intestinul uman, iar acest lucru poate persista timp de luni de zile înainte de a reveni la normal.
Consecinţele acestor schimbări asupra sănătăţii nu sunt încă bine înţelese, dar se pare că după utilizarea anumitor antibiotice, pacienţii pot rămâne expuşi la infecţii secundare .
Lolamicina este diferită. Spre deosebire de amoxicilină (un antibiotic cu spectru larg) sau de clindamicină (un antibiotic exclusiv pentru bacteriile gram-pozitive), acest nou medicament „nu provoacă nicio modificare substanţială” a microbiomului intestinal al şoarecilor în aproximativ o lună de la tratament.
Şoarecii care au fost trataţi cu lolamicină au fost expuşi la o infecţie bacteriană, care se dezvoltă adesea în colon în urma utilizării de antibiotice: Clostridioides difficile.
Animalele nu au dezvoltat infecţii cu C. difficile la aceeaşi rată ca şi cei trataţi cu clindamicină sau amoxicilină.
Având în vedere că numai în Statele Unite se înregistrează aproximativ 500.000 de infecţii cu C. difficile în fiecare an, dintre care 30.000 sunt fatale, dezvoltarea unui antibiotic care să menajeze microbiomul ar putea salva vieţi.
Oamenii de ştiinţă se străduiesc acum să-şi perfecţioneze munca pentru a se asigura că agenţii patogeni nu devin rezistenţi la lolamicină în timp.
„Microbiomul intestinal este esenţial pentru menţinerea sănătăţii gazdei, iar perturbarea sa poate avea ca rezultat multe efecte dăunătoare, inclusiv infecţia cu C. difficile şi nu numai”, concluzionează autorii.
Ei consideră că, antibioticele specifice agenţilor patogeni, cum este şi lolamicina, vor fi esenţiale pentru a minimiza daunele colaterale asupra microbiomului intestinal; acest efect de protejare a microbiomului ar face ca astfel de antibiotice să fie superioare pentru pacienţi în comparaţie cu antibioticele din practica clinică actuală.
Studiul a fost publicat în revista Nature.
[1] https://www.reactgroup.org/news-and-views/news-and-opinions/year-2022/7-7-million-people-die-from-bacterial-infections-every-year/
