Un nou studiu a descoperit că pacienţii diagnosticaţi cu schizofrenie sau cu o altă tulburare psihotică au de trei ori mai multe şanse de a avea în sânge ADN de Bartonella, o bacterie gram negativă, faţă de adulţii fără aceste tulburări.
O recentă cercetare susţine şi mai mult ideea că agenţii patogeni - în special agenţii patogeni transmişi la oameni prin vectori - ar putea juca un rol în bolile mintale.
Bartonella este un grup de bacterii transmise în primul rând prin intermediul artropodelor precum puricii, păduchii şi, eventual, căpuşele, dar şi de către animalele care le adăpostesc.
De exemplu, specia Bartonella henselae este asociată cu boala zgârieturilor de pisică, despre care până de curând se credea că este o infecţie de scurtă durată (autolimitată).
Există cel puţin 45 de specii diferite de Bartonella cunoscute, dintre care 18 au fost identificate că pot infecta oamenii.
Metodele îmbunătăţite de detectare a infecţiei cu Bartonella la animale şi la oameni au dus la diagnosticarea bartonelozelor la pacienţii cu o serie de boli cronice, precum şi la unii pacienţi cu simptome psihiatrice.
În acest ultim studiu, cercetătorii de la Universitatea de Stat din Carolina de Nord (NC) au analizat sângele a 116 persoane pentru a găsi urme de ADN de Bartonella şi anticorpi specifici acestei bacterii. Probele au fost colectate în timpul unui studiu de cercetare a biomarkerilor efectuat de Centrul medical Irving de la universitatea americană Columbia (CUIMC).
Dintre cele 116 persoane, 29 au făcut parte din grupul de control; 16 erau prodromi, ceea ce înseamnă că aveau simptome, dar niciun diagnostic formal; 51 erau copii, adolescenţi sau adulţi cu psihoză; şi 20 erau rude apropiate ale celor diagnosticaţi cu psihoză.
Într-un studiu anterior efectuat la Columbia, aceiaşi pacienţi fuseseră testaţi pentru mediatori inflamatori crescuţi - cu alte cuvinte, dovezi de inflamaţie. Acel studiu a constatat că pacienţii cu psihoză erau mai predispuşi să aibă markerii inflamatori crescuţi în sânge.
„Am vrut să explorăm factorii potenţiali de inflamaţie la pacienţii cu boli neuropsihice. Pe baza asocierilor pe care le-am observat între Bartonella şi simptomele bolilor mintale în activitatea mea anterioară, infecţia cu Bartonella ar putea fi un posibil candidat", a declarat într-un comunicat dr. Edward Breitschwerdt, colegiul de medicină veterinară din NC.
În cadrul unui studiu orb, echipa a folosit teste de imunofluorescenţă şi teste rapide PCR pentru a detecta şi amplifica ADN-ul în probele de sânge. Întrucât probele de sânge au fost congelate şi depozitate, cercetătorii nu au încercat să cultive bacterii din ele. Cultivarea bacteriilor poate îmbunătăţi şi mai mult detectarea ADN-ului.
Patruzeci şi trei la sută dintre participanţii diagnosticaţi cu psihoză aveau ADN de Bartonella în sânge, comparativ cu 14% în populaţia de control.
În plus, folosind secvenţierea ADN, echipa a reuşit să identifice speciile de Bartonella pentru 18 dintre cei 31 de participanţi care aveau bacteria în sânge, inclusiv infecţia sau coinfecţia cu Bartonella henselae (11/18), Bartonella vinsonii subsp. berkhoffii (6/18), Bartonella quintana (2/18), Bartonella alsatica (1/18) şi Bartonella rochalimae (1/18)
Acesta este cel de-al doilea studiu care identifică Bartonella în sângele pacienţilor cu afecţiuni psihiatrice.
Un studiu din 2020, întrerupt de pandemia de Covid, a identificatADN din specia Bartonella în 11 din 17 (65%) pacienţi cu schizofrenie de la facultatea de medicină a universităţii din Carolina de Nord, faţă de unul din 13 (8%) la martorii voluntari sănătoşi.
„Am demonstrat acum prezenţa speciei Bartonella în sângele a două cohorte separate de pacienţi cu simptome neuropsihice, ceea ce indică faptul că aceste bacterii merită să fie studiate în continuare ca un potenţial factor determinant al acestor simptome”, spune dr. Breitschwerdt.
„Cel puţin, trebuie să continuăm să vedem dacă aceste constatări sunt reproduse în alte populaţii de pacienţi”, notează el.
Acest studiu oferă un sprijin suplimentar pentru o asociere între infecţia cu specii Bartonella şi psihoză şi poate avea implicaţii clinice importante, notează autorii, care subliniază faptul că asocierea nu dovedeşte cauzalitatea şi că alţi factori ar putea explica asocierea.
O altă constatare semnificativă a fost aceea că frecvenţa testelor de anticorpi pozitivi pentru infecţia cu Bartonella nu a fost semnificativ diferită pentru controalele faţă de indivizii cu psihoză, „ceea ce sugerează că expunerea la Bartonella este comună în populaţia generală şi că rezultatele testelor serologice pot fi înşelătoare", au mai precizat autorii acestui studiu.
Studiul a fost publicat în revista Frontiers in Psychiatry.
