Maladia Alzheimer afectează mai mult femeile decât bărbaţii, peste două treimi dintre persoanele care au demenţă fiind de sex feminin, potrivit Asociaţiei Alzheimer, iar acest lucru s-ar putea datora probabil unor motive biologice puţin cunoscute. O piesă cheie în această enigmă ar putea-o reprezenta faptul că femeile pierd hormonii sexuali, cum ar fi estrogenul, atunci când intră la menopauză, fie în mod natural, prin scăderea producţiei organismului, fie prin îndepărtarea ovarelor prin intervenţie chirurgicală. Totuşi, modul în care pierderea acestor hormoni şi impactul terapiei de substituţie hormonală (HRT), afectează riscul de demenţă rămâne neclar.
Degenerescenţa neurofibrilară şi formarea „ghemurilor" toxice de proteine tau, împreună cu plăcile de proteine beta-amiloid, sunt semnele distinctive din creier ale bolii Alzheimer.
Recent, un nou studiu ar putea să fi descoperit elemente importante în acest puzzle complex, care este maladia Alzheimer.
Femeile care au suferit o menopauză timpurie (între 40 şi 45 de ani) sau prematură (înainte de 40 de ani) sau femeile care au început terapia de substituţie hormonală la mai mult de cinci ani după menopauză au avut niveluri mai ridicate de tau în creier, potrivit studiului publicat luni, în revista JAMA Neurology.
„Acesta este primul studiu care arată că o utilizare întârziată a terapiei hormonale pare să fie asociată cu niveluri crescute ale markerilor bolii Alzheimer în creier", a declarat autorul principal Gillian Coughlan, cercetător în neurologie la Massachusetts General Hospital, din Boston, cel mai mare spital universitar al facultăţii de medicină Harvard.
Cu toate astea, modificările au apărut doar la femeile care aveau deja niveluri mai ridicate de beta-amiloid în ţesutul cerebral, a declarat Coughlan pentru CNN.
„Cele mai multe dintre asocierile pe care le-am văzut între menopauză şi proteina tau au apărut în contextul unui nivel ridicat de amiloid", a spus Coughlan. „Totuşi, o mare parte din populaţia în vârstă acumulează amiloid pe măsură ce îmbătrâneşte, ceea ce nu este atât de neobişnuit", a precizat ea.
Depozitele de proteine tau însă au fost mai puţin frecvente, a menţionat cercetătoarea, adăugând că este nevoie atât de formarea „ghemurilor" neurofibrilare tau, cât şi de beta-amiloid pentru a dezvolta boala Alzheimer.
„De obicei, dacă o persoană are o combinaţie de plăci beta-amiloid şi „ghemuri" neurofibrilare tau, atunci ar putea dezvolta un declin cognitiv în câţiva ani", a precizat Coughlan.
„Ceea ce am descoperit este că femeile care au menopauză timpurie sau care folosesc foarte târziu terapia hormonală ar putea avea un risc mai mare, dar numai dacă se aflau deja pe linia de dezvoltare a bolii Alzheimer, cu niveluri ridicate de amiloid", a precizat ea.
Potrivit cercetătoarei, femeile cu niveluri foarte scăzute de amiloid şi menopauză timpurie nu au avut o astfel de asociere.
De asemenea, studiul a constatat că femeile care au început terapia hormonală „la momentul potrivit, proximal vârstei menopauzei, nu au avut proteine tau mai mari sau mai mici în creier", a evidenţiat ea.
„Acesta este un lucru bun, deoarece înseamnă că am putea încă să folosim terapia hormonală pentru a trata simptomele severe ale menopauzei", a subliniat cercetătoarea.
Dr. Richard Isaacson, neurolog în prevenţia bolii Alzheimer la Institutul pentru Boli Neurodegenerative, consideră lucrarea ştiinţifică ca fiind una importantă.
„Deşi nu este prima dată când un studiu arată că un tratament timpuriu cu terapie de substituţie hormonală poate fi mai protector pentru creierul unei femei, acesta a sugerat pentru prima dată că o cantitate mai mare de proteină tau poate fi asociată cu iniţierea mai târzie a tratamentului hormonal", a declarat Isaacson, care nu a fost implicat în studiu.
„Acest studiu nu arată că terapia hormonală provoacă Alzheimer. Cercetătorii nu au analizat dacă participantele au continuat să dezvolte simptome de demenţă şi nu putem fi siguri de cauză şi efect în acest tip de cercetare", a declarat Sara Imarisio, şefa iniţiativelor strategice de la Alzheimer's Research UK, într-un comunicat.
„Terapia hormonală oferă beneficii importante pentru multe femei, ajutând la combaterea simptomelor pe care le poate aduce menopauza", a declarat Imarisio, care nu a fost implicată în studiu.
Potrivit acesteia, femeile care iau sau se gândesc să ia terapie hormonală nu ar trebui să fie descurajate de aceste rezultate, iar oricine este îngrijorat de efectele acestui tratament ar trebui să vorbească cu medicul specialist.
Terapia de substituţie hormonală (HRT)
Vârsta medie de debut a menopauzei - definită ca fiind momentul în care o femeie nu a mai avut menstruaţie timp de 12 luni la rând - este de 51 de ani, deşi femeile pot intra în mod natural la menopauză între 40 şi 58 de ani, potrivit Societăţii Nord-Americane de Menopauză.
Simptomele, cum ar fi bufeurile şi transpiraţiile nocturne, pot apărea cu ani înainte, în ceea ce se numeşte perimenopauză.
Potrivit CNN, terapia de substituţie hormonală a fost un subiect încărcat pentru multe femei de când au fost publicate în 2002 rezultatele timpurii şi eronate ale unui studiu clinic numit Women's Health Initiative.
Acea analiză preliminară a constatat că o combinaţie de estrogen şi progestativ - tipul de HRT prescris la acea vreme - a crescut riscul de boli de inimă, precum şi de AVC, cheaguri de sânge, demenţă şi cancer de sân. Studiul a fost întrerupt prematur din cauza pericolelor semnalate.
Repercusiunile au fost dramatice, comentează postul american. Până la sfârşitul anului, utilizarea terapiei hormonale a scăzut cu 30% atunci când a fost analizată în funcţie de cererile de asigurare. Până în 2009, cererile de despăgubiri pentru terapia hormonală scăzuseră cu peste 70%.
Zece ani mai târziu, concluziile studiului clinic, Women's Health Initiative, au fost demontate.
Întrucât analiza iniţială a luat în considerare femeile cu vârsta de 65 de ani şi mai mult, care prezentau deja un risc mai mare de infarct, cheaguri de sânge şi AVC, rezultatele iniţiale din 2002 au fost eronate deoarece nu au luat în considerare vârsta femeilor la începerea terapiei de substituţie.
Dar răul a fost făcut, comentează CNN . Chiar şi în prezent, mulţi medici nu se simt confortabil să prescrie utilizarea terapiei hormonale, lăsând multe femei să sufere de simptome devastatoare şi fără să aibă o soluţie.
Orientările medicale actuale sugerează că beneficiile terapiei hormonale pentru bufeuri, transpiraţii nocturne, dureri şi uscăciune vaginală, probleme urinare şi pierderea osoasă depăşesc riscurile pentru femeile cu vârsta mai mică de 60 de ani, care se află la mai puţin de 10 ani de la debutul menopauzei - şi care nu au antecedente cunoscute sau suspectate de cancer de sân, cheaguri de sânge, AVC sau alte contraindicaţii.
O cu totul altă poveste ar fi cazul femeilor care au peste 60 de ani, sau care încep terapia hormonală la mai mult de 10 ani de la debutul menopauzei.
„Raportul beneficiu-risc pare mai puţin favorabil din cauza riscurilor absolute mai mari de boală coronariană, accident vascular cerebral, tromboembolism venos şi demenţă", potrivit declaraţiei de poziţie privind terapia hormonală din 2022 a Societăţii Nord-Americane de Menopauză.
Ce arată scanările cerebrale
În noul studiu JAMA Neurology, o echipă de cercetători de la Spitalul General din Massachusetts a analizat scanările cerebrale a 193 de femei şi 99 de bărbaţi cu funcţii cognitive normale pentru patologia beta-amiloidă şi tau.
Poate părea un studiu mic, dar nu este aşa, spune Coughlan.
„Atunci când se utilizează scanări cerebrale pentru a examina efectiv boala în creier, aceasta este considerată o dimensiune mare a eşantionului".
Studiul a constatat că femeile au avut mai multe acumulări de tau în mai multe părţi ale creierului decât bărbaţii de o vârstă similară, a declarat Tara Spires-Jones, profesor specialist în neurodegenerare şi director adjunct al Centrului pentru descoperirea ştiinţelor cerebrale de la universitatea din Edinburgh, Scoţia, care nu a fost implicată în acest studiu.
„Mai mult, femeile au avut niveluri de proteine tau mai mari decât bărbaţii atunci când au avut şi patologie amiloidă în creier", a declarat Spires-Jones într-un comunicat.
Femeile din noul studiu au folosit toate terapia hormonală - un amestec de estrogen şi progestativ - utilizată şi de femeile din studiul clinic Women's Health Initiative, care a provocat atâtea controverse, a spus Coughlan.
„Dacă (studiul nostru) va fi reprodus, este posibil să fi găsit o potenţială bază biologică pentru rezultatele studiului clinic Women's Health Initiative, care a constatat că femeile cu vârsta de 65 de ani şi peste aveau mai multe şanse de a dezvolta demenţă mai târziu în viaţă dacă luau acel tip de terapie hormonală", a spus ea.
Cu toate acestea, în prezent, femeile au multe alte opţiuni pentru înlocuirea hormonilor, în funcţie de nevoile lor individuale.
Studiul a avut şi unele limitări, majoritatea participantelor au fost de rasă caucaziană, şi nu a indicat care dintre participante au ajuns apoi să dezvolte demenţă, spun experţii.
În plus, în studiu nu au fost suficiente persoane cu risc genetic pentru Alzheimer, spune dr. Liz Coulthard, profesor asociat în neurologia demenţei la universitatea Bristol, din Marea Britanie, care nu a fost implicată în studiu.
„Recent, am aflat că HRT ar putea avea efecte diferite la persoanele cu risc genetic ridicat (pozitive la gena apoE4), dar acest lucru nu este prezentat în studiu", a declarat Coulthard într-un comunicat.
Potrivit cercetătoare, rezultatele noului studiu sunt interesante din punct de vedere ştiinţific.
„Cercetările privind relaţia dintre HRT, menopauză şi Alzheimer sunt asaltate de multiple studii mici, toate încurcate privind diferitele motive pentru care indivizilor li se prescrie HRT, şi care care pot crea confuzie în ceea ce priveşte afectarea memoriei legată de vârsta menopauzei şi utilizarea HRT.
„Ca urmare, femeile primesc sfaturi contradictorii sau slab justificate cu privire la faptul că utilizarea HRT poate fi utilă sau nu pentru sănătatea viitoare a creierului", a spus Coulthard.
Un studiu echilibrat şi bine pus la punct pe parcursul mai multor ani este singura modalitate prin care vom înţelege cu adevărat dacă HRT este dăunătoare pentru sănătatea creierului, a concluzionat autoarea recentului studiu.
(Sursa: CNN)
