Aproximativ unul din cinci pacienţi cu cancer beneficiază de imunoterapie - un tratament care utilizează sistemul imunitar pentru a lupta împotriva cancerului. O astfel de abordare pentru a învinge cancerul a înregistrat un succes semnificativ în cazul cancerului pulmonar şi al melanomului, printre altele. Optimişti cu privire la potenţialul imunoterapiei, cercetătorii explorează strategii de îmbunătăţire a acestei abordări în cazul cancerelor care nu răspund bine la tratament, în speranţa de a creşte beneficiul pentru mai mulţi pacienţi.
O echipă de cercetătorii de la facultatea de medicină a universităţii Washington din Statele Unite au descoperit, la şoareci, că o tulpină de bacterii intestinale - Ruminococcus gnavus - poate spori efectele imunoterapiei împotriva cancerului.
Studiul, publicat la 17 mai în revista Science Immunology, sugerează o nouă strategie de utilizare a bacteriilor intestinale pentru a ajuta la deblocarea potenţialului neexploatat al imunoterapiei de combatere a cancerului.
„Microbiomul joacă un rol important în mobilizarea sistemului imunitar al organismului pentru a ataca celulele canceroase", explică autorul principal al studiului,dr. Marco Colonna, profesor de patologie.
„Descoperirile noastre pun în lumină o specie bacteriană din intestin care ajută un medicament de imunoterapie să elimine tumorile la şoareci. Identificarea unor astfel de parteneri microbieni este un pas important în dezvoltarea probioticelor pentru a ajuta la îmbunătăţirea eficacităţii medicamentelor de imunoterapie şi pentru a beneficia mai mulţi pacienţi cu cancer", a precizat acesta.
Imunoterapia împotriva cancerului utilizează celulele imunitare ale organismului pentru a ţinti şi distruge tumorile.
Un astfel de tratament utilizează medicamente inhibitoare ale punctelor de control imunitar pentru a dezlănţui sistemul imunitar prin eliberarea frânelor naturale care menţin celulele T imune liniştite, o caracteristică care împiedică organismul să se atace pe sine. Dar unele tumori ripostează pentru a suprima celulele imunitare care atacă, atenuând eficacitatea acestor inhibitori.
Echipa a reuşit anterior să elimine complet tumorile de sarcom la şoareci, folosind o abordare pe două direcţii.
Cercetătorii au inhibat TREM2, o proteină produsă de macrofagele tumorale pentru a împiedica celulele T să atace tumora în creştere. Apoi au arătat că un medicament de imunoterapie împotriva cancerului era mai eficient atunci când TREM2 era blocat. Rezultatul a indicat că TREM2 atenuează eficacitatea imunoterapiei.
Într-un experiment care a stat la baza noului studiu, cercetătorii au făcut o observaţie surprinzătoare.
Şoarecii TREM2 au avut acelaşi răspuns benefic la inhibitorul punctului de control atunci când au fost găzduiţi cu şoareci lipsiţi de proteină. Acest rezultat a apărut atunci când cercetătorii s-au abătut de la protocolul lor tipic de separare a şoarecilor înainte de a-i trata cu inhibitorul.
Şoarecii care coabitează îşi împărtăşesc microbii unul cu celălalt. Cercetătorii au suspectat că efectele s-ar fi putut datora schimburilor de bacterii intestinale.
În urma acestei descoperiri, cercetătorii au început să studieze microbii din intestinele şoarecilor care au fost trataţi cu succes cu imunoterapie. Aceştia au descoperit o expansiune a Ruminococcus gnavus, în comparaţie cu o lipsă a acestor microbi la şoarecii care nu au răspuns la terapie.
R. gnavus a fost găsită în microbiomul intestinal al pacienţilor cu cancer care răspund bine la imunoterapie. În cadrul studiilor clinice, transplanturile fecale de la astfel de persoane au ajutat unii pacienţi care nu au răspuns la tratament să beneficieze de beneficiile imunoterapiei.
Astfel, cercetătorii au introdus R. gnavus la şoareci şi apoi au tratat tumorile cu un inhibitor al punctelor de control. Tumorile s-au micşorat, chiar şi atunci când TREM2 era disponibil ca armă pentru a atenua efectul imunoterapiei.
Cercetătorii au remarcat faptul că se adună dovezi conform cărora microbiomul stimulează imunoterapia.
Identificarea speciilor relevante, cum ar fi R. gnavus, ar putea duce la dezvoltarea unui probiotic de ultimă generaţie care ar putea crea o sinergie cu imunoterapia pentru a îmbunătăţi tratamentul cancerului, spun aceştia.
Cercetătorii îşi propun în continuare să înţeleagă modul în care coloniile de bacterii R. gnavus ajută la respingerea tumorilor, ceea ce ar putea dezvălui noi modalităţi de a ajuta pacienţii cu cancer. De exemplu, dacă bacteriaproduce un metabolit care activează imunitatea prin procesul de digestie a alimentelor, aceste cunoştinţe deschid oportunitatea de a utiliza metaboliţii ca stimulatori ai imunoterapiei.
De asemenea, bacteriile se pot scurge din intestin şi pot declanşa un răspuns imunitar în tumoră sau pot activa celulele T din intestin care migrează către tumoră pentru a organiza un atac, au explicat cercetătorii care explorează în prezent aceste posibilităţi.
