Potrivit unui nou studiu, adolescenţii şi adulţii tineri care suferă de diabet ar putea avea un risc mai mare de a fi diagnosticaţi mai târziu cu boala Alzheimer. Constatările sugerează că persoanele mai tinere cu diabet zaharat de tip 1 sau de tip 2 prezintă un risc ridicat de boală neurodegenerativă. Studiul se aliniază la dovezile tot mai numeroase care arată o legătură între diabet şi boala Alzheimer.
Diabetul este deja cunoscut ca fiind un factor de risc pentru boala Alzheimer. Odată cu creşterea ratelor de obezitate în Statele Unite şi la nivel mondial, se aşteaptă ca prevalenţa diabetului s-o urmeze, boala afectând tot mai mulţi tineri.
Un nou studiu constată că biomarkerii care au fost asociaţi cu dezvoltarea bolii Alzheimer mai târziu în viaţă sunt prezenţi la persoanele care au diabet zaharat de tip 1 şi de tip 2 cu debut în tinereţe.
Această cercetare este prima care investighează prezenţa la adolescenţi şi adulţi tineri a acestor potenţiale semne preclinice ale bolii Alzheimer.
Studiul a fost publicat recent în revista Endocrines.
Cercetări anterioare au constatat că persoanele de peste 40 de ani care prezintă aceşti biomarkeri au cu 60-80% mai multe riscuri de a dezvolta demenţă sau Alzheimer.
Autorii noului studiu au observat biomarkeri plasmatici legaţi de Alzheimer, precum şi niveluri ridicate ale proteinei amiloide asociate cu Alzheimer în zonele creierului la adolescenţii şi adulţii tineri cu diabet.
„Există un număr tot mai mare de studii care investighează modul în care fiziopatologia diabetului ar putea contribui la boala Alzheimer şi la demenţă”, a declarat primul autor al studiului, dr. Allison L. Shapiro, profesor asistent de endocrinologie pediatrică la Universitatea din Colorado.
„Principalele ipoteze includ dereglarea insulinei (de exemplu, rezistenţa la insulină şi secreţia de insulină afectată) şi hiperglicemia”, a declarat ea pentru Medical News Today (MNT).
Care este legătura dintre diabet şi Alzheimer?
Autorii studiului de faţă notează că studii anterioare au constatat faptul că, în comparaţie cu cei fără diabet, persoanele cu diabet cu debut la vârsta adultă au cu 60-80% mai multe riscuri de a dezvolta demenţă sau Alzheimer.
Pentru noul studiu, cercetătorii de la facultatea de medicină Anschutz din cadrul Universităţii din Colorado au analizat datele din cohorta SEARCH.
În cadrul acestei cohorte, 25 de persoane aveau diabet zaharat de tip 1 şi 25 aveau diabet zaharat de tip 2.
Cel mai tânăr grup avea o vârstă medie de 15 ani, în timp ce tinerii adulţi aveau în jur de 27 de ani. Din întregul grup, 59% erau femei.
Un grup de control sănătos a oferit o bază de comparaţie. Acesta a fost format din 25 de adolescenţi cu puţin mai puţin de 15 ani şi 21 de tineri adulţi cu o vârstă medie de aproximativ 25 de ani.
Plasma sanguină din cohorta SEARCH a fost analizată pentru a se detecta prezenţa biomarkerilor bolii Alzheimer. În plus, şapte persoane cu diabet din cohortă au fost recrutate pentru noul studiu, împreună cu şase persoane de control, pentru a li se efectua scanări cerebrale PET.
S-a observat că persoanele cu diabet cu debut în tinereţe aveau niveluri mai ridicate de biomarkeri din sânge care sunt asociaţi cu boala Alzheimer.
Scanările au evidenţiat prezenţa densităţilor de amiloid şi proteine tau - ambele asociate cu această boală - în regiunile cerebrale legate de Alzheimer în rândul celor care prezentau aceşti biomarkeri. Cu toate acestea, aceste diferenţe nu au cercetat semnificaţia statistică.
Ce tip de diabet este asociat cu boala Alzheimer?
Dr. Shapiro a declarat că studiul a fost prea mic pentru a determina dacă un tip de diabet implică un risc mai mare decât celălalt.
„Vom avea nevoie de un număr mai mare de persoane şi de o perioadă mai lungă de urmărire pentru a aborda pe deplin această întrebare”, a spus ea.
De asemenea, nu se ştie încă dacă o persoană cu diabet cu debut în tinereţe ar continua să prezinte biomarkerii legaţi de Alzheimer pe măsură ce îmbătrâneşte.
„Alte studii la adulţii mai în vârstă care au dezvoltat diabet la vârsta adultă au arătat tendinţe similare cu ceea ce am găsit la adulţii noştri tineri cu diabet cu debut în tinereţe”, a precizat dr. Shapiro.
„Împreună cu datele adulţilor, am putea presupune că tendinţele pe care le observăm la vârsta adultă tânără vor persista şi la vârste mai înaintate.”
Specialiştii subliniază că atât Alzheimer cât şi diabetul sunt boli complexe.
„Cercetările sugerează că au în comun unele mecanisme de bază similare, cum ar fi afectarea producţiei de energie a anumitor celule”, a declarat pentru MNT, Courtney Kloske, director ştiinţific la Asociaţia Alzheimer, care nu a fost implicată în studiu.
Ea a precizat că diabetul şi problemele cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea şi problemele de colesterol, sunt factori de risc pentru deteriorarea cognitivă şi demenţe, inclusiv Alzheimer.
Kloske a avertizat împotriva considerării studiului ca fiind definitiv, spunând că acesta are limitări. „Nu putem lua concluziile lor ca fiind dovedite în mod concludent, dar cu siguranţă că merită să fie cercetate în continuare”, a precizat ea, subliniind că studiul a fost prea mic şi preliminar „pentru a testa o idee conform căreia diabetul cu debut timpuriu ar putea începe o serie de schimbări în creier care, în cele din urmă, duc la declin cognitiv şi/sau demenţă”.
Ce poate reduce riscul de Alzheimer?
„Deşi cercetările se accelerează în ceea ce priveşte diabetul şi boala Alzheimer, în prezent, informaţiile sunt încă limitate cu privire la ceea ce anume despre diabet contribuie la un risc mai mare de boală Alzheimer şi demenţă”, a precizat dr. Shapiro.
„La persoanele cu diabet, gestionarea continuă a glicemiei este o bună practică pentru a preveni complicaţiile diabetului. Această practică poate contribui, de asemenea, la prevenirea unui risc mai mare de probleme cognitive datorate bolii Alzheimer şi demenţei”, a mai menţionat dr. Allison L. Shapiro, primul autor al studiului.
O măsură imediată care poate fi luată pentru persoanele cu risc ridicat este participarea la teste de screening cognitive regulate pentru a urmări evoluţia şi a demenţei sau a bolii Alzheimer.
„Factorii de risc pentru Alzheimer şi alte tipuri de demenţă apar de-a lungul întregii vieţi”, a precizat Kloske.
„Cu cât putem detecta mai devreme modificările cerebrale şi interveni, şi cu cât putem practica mai mult timp comportamente sănătoase pentru creier, cu atât mai bine”, a adăugat ea.
Aceasta a menţionat că Asociaţia Alzheimer oferă recomandări pentru sănătatea creierului, subliniind următoarele recomandări privind sănătatea şi stilul de viaţă:
- practicarea unei activităţi fizice regulate;
- gestionarea diabetului şi a tensiunii arteriale;
- evitarea fumatului;
- somnul bun;
- respectarea unei diete sănătoase şi echilibrate;
Kloske a citat, de asemenea, Studiul de protejare a sănătăţii creierului prin intervenţia asupra stilului de viaţă pentru reducerea riscului, cunoscut sub numele de U.S. POINTER.
Acesta este un studiu clinic de doi ani, a explicat ea, „pentru a evalua dacă intervenţiile asupra stilului de viaţă care vizează simultan mai mulţi factori de risc pot proteja funcţia cognitivă la adulţii în vârstă (60-79 de ani) care prezintă un risc crescut de declin cognitiv”.
Datele şi rezultatele studiului sunt aşteptate în 2025.
