Dezbaterea despre carnea roşie versus carnea albă s-ar putea termina cu o remiză: consumul de carne albă, cum ar fi cea de pui, are un efect identic asupra nivelului de colesterol ca şi consumul de carne de vită roşie, potrivit unui nou studiu realizat în Statele Unite.
Convingerea pe termen lung că mâncarea din carne albă este mai puţin dăunătoare inimii poate rămâne adevărată, deoarece pot exista şi alte efecte de la consumul de carne roşie care contribuie la bolile cardiovasculare, au declarat cercetătorii de la Universitatea din California din San Francisco.
Proteinele care nu provin din carne, ci din alte alimente cum ar fi legumele, cipercile, fructele uscate sau seminţele, inclusiv fasolea, arată cel mai bun beneficiu pentru colesterol, potrivit noului studiu publicat în Jurnalul American de Nutriţie Clinică şi citat de cnn.com.
Grăsimile saturate măresc concentraţia de colesterol ”rău” în sânge şi dacă această substanţă dăunătoare se acumulează în artere, rezultatul ar putea fi un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Grăsimile saturate, dintre care majoritatea provin din surse animale, includ untul, grăsimea din carne de vită şi păsăre.
Dieteticieni au presupus că conţinutul ridicat de grăsimi saturate în carne roşie contribuie la riscul bolilor cardiovasculare, dar nimeni nu a testat în mod adecvat până acum această teorie, potrivit cercetătorilor.
Noua cercetare a implicat peste 100 de bărbaţi şi femei sănătoase, cu vârste cuprinse între 21 şi 65 de ani, care au fost repartizaţi aleatoriu în două grupuri, unul care a primit o alimentaţie bogată în grăsimi saturate provenite din alimente ca untul şi carneaşi unul care a consumat o dietă cu un conţinut scăzut de grăsimi saturate.
Toţi participanţii, s-au abţinut de la alcool pe durata studiului, şi-au consumat trei diete de testare: dieta cu carne roşie, o dietă cu carne albă şi apoi una fără carne. Fiecare regim a durat patru săptămâni şi a fost urmat de o ”perioadă de eliminare”.
Principala sursă de carne roşie a fost carnea de vită, în timp ce puiul a servit drept principala sursă de proteină din carne albă. Probele de sânge au fost colectate de la toţi participanţii la începutul şi la sfârşitul fiecărei diete testate.
Proteinele vegetale au avut cel mai mare impact asupra colesterolului din sânge, au arătat rezultatele studiului. Între timp, efectele cărnii albe şi roşii asupra nivelurilor de colesterol ale participanţilor au fost identice atunci când nivelurile de grăsimi săturate au fost echivalente.
Deci, participanţii care mănâncă o dietă bogată în grăsimi saturate au avut un nivel mai ridicat de colesterol rău decât cei care au primit o dietă scăzută în grăsimi saturate - indiferent de sursa de provenienţă a proteinelor.
Cercetătorii au analizat şi dimensiunea particulelor de colesterol. S-a crezut că particulele mari nu contribuie la ateroscleroza (întărirea arterelor) la fel de mult ca particulele mici, dar cercetările recente sugerează că atât particulele mici de colesterol, cât şi cele mari, sunt asociate cu ateroscleroza.
Studiul nu a arătat diferenţe semnificative între concentraţiile de particule mari, medii şi mici de colesterol în sângele participanţilor, care au consumat carne roşie şi cei care au consumat carne albă. Cu toate acestea, o dietă bogată în grăsimi săturate a fost asociată cu o concentraţie mai mare de particule de colesterol rău, deşi nu a fost observată nicio asociere în ceea ce priveşte particulele mici sau medii.
