Cronotipul unei persoane - ora la care se trezeşte şi se culcă - ar putea avea un impact asupra celui mai bun moment din zi pentru a lua medicamentele pentru tensiunea arterială, indică noi cercetări.
Luarea medicamentelor pentru hipertensiune arterială într-un moment al zilei care depinde de faptul că o persoană este matinală sau nu ar putea influenţa riscul de a suferi un infarct miocardic (atac de cord), sugerează un studiu.
Cercetările efectuate la Universitatea Dundee, din Scoţia, au descoperit că, în ceea ce priveşte cronotipul unei persoane, acesta poate avea un impact asupra modului în care interacţionează cu medicamentele pentru tensiunea arterială.
În cadrul studiului, peste 5.000 de persoane au completat un chestionar de evaluare a cronotipului individual, aproximativ jumătate dintre acestea luându-şi medicamentele antihipertensive obişnuite dimineaţa, iar cealaltă jumătate seara.
Echipa de la facultatea de medicină a universităţii a constatat că cei cu cronotipuri mai timpurii care îşi luau medicamentele dimineaţa aveau mai puţine riscuri de a suferi un infarct faţă de cei care le luau tratamentul seara.
Cercetarea a constatat, de asemenea, că participanţii cu cronotipuri mai târzii care îşi luau medicamentele seara aveau mai puţine riscuri de a suferi un infarct decât cei care le luau dimineaţa.
Rezultatele sugerează că administrarea medicamentelor antihipertensive la un moment aliniat cu cronotipul personal ar putea oferi o protecţie suplimentară pentru inimă.
Studiul a fost realizat în colaborare cu Helmholtz Munchen şi în parteneriat cu o echipă de cercetători din Marea Britanie, Italia şi Statele Unite, şi a fost publicat zilele trecute în revista eClinicalMedicine.
„Cercetarea noastră arată acum pentru prima dată că luarea în considerare a cronotipului atunci când se decide momentul dozării antihipertensivelor - cronoterapia personalizată - ar putea reduce riscul de atac de cord", a declarat dr. Filippo Pigazzani, conferenţiar clinic principal şi cardiolog, consultant onorific la facultatea de medicină a Universităţii Dundee.
„Cu toate acestea, înainte ca vreun pacient să schimbe momentul în care îşi ia medicamentele antihipertensive, concluziile noastre trebuie mai întâi să fie confirmate în cadrul unor noi studii clinice randomizate privind cronoterapia personalizată”, a sepcificat acesta.
Potrivit cercetătorilor, cu toţii avem un ceas biologic intern care ne determină cronotipul - dacă suntem mai degrabă o persoană «matinală» sau «nocturnă».
Acest timp intern este determinat genetic şi afectează funcţiile biologice pe parcursul a 24 de ore, inclusiv expresia genelor, ritmurile tensiunii arteriale şi modul în care răspundem la medicamente, explică dr. Kenneth Dyar, un specialist în biologia circadiană la Helmholtz München, care a contribuit la conceperea studiului.
„Este important ca medicii să îşi amintească faptul că nu toţi pacienţii sunt la fel. Oamenii prezintă diferenţe interindividuale mari în ceea ce priveşte cronotipul lor, iar aceste diferenţe personale sunt cunoscute ca afectând riscul de boală”, a mai precizat medicul.
