Un nou tip de macrofage identificate recent în leziunile aterosclerotice ar putea oferi o verigă lipsă în înţelegerea originii inflamatorii a acestei afecţiuni comune, dar fatale.
Ateroscleroza este o afecţiune răspândită în care o acumulare de grăsime (placă), se depune pe pereţii cei mai interiori ai arterelor, ceea ce face ca acestea să se îngusteze şi să restricţioneze fluxul sanguin către organele vitale, cum ar fi inima şi creierul.
Boala poate pune viaţa în pericol dacă nu este tratată - arterele înguste cresc riscul de blocaj şi duc la un infarct miocardic sau la un accident vascular cerebral (AVC).
Macrofagele sunt celule imunitare care joacă roluri esenţiale în homeostazia organelor, precum şi în infecţii şi leziuni.
Cheia succesului lor este capacitatea de a-şi modifica modelele transcripţionale de expresie a genelor pentru a îndeplini roluri foarte specializate în organe şi ţesuturi specifice.
Având un rol proeminent înseamnă că, atunci când lucrurile nu merg bine, macrofagele pot fi factori de impact ai bolii.
În ateroscleroză, macrofagele se pot transforma în celule încărcate de grăsime, „celule spumoase" („foam cells"), care sunt cunoscute şi sub numele de macrofage asociate cu lipide (LAM) şi care sunt un semn distinctiv al aterosclerozei şi al altor boli, cum ar fi obezitatea şi bolile neurologice.
Celulele cu lipide au fost recreate in vitro şi se crede că se activează perpetuând inflamaţia în peretele arterelor, iar această inflamaţie contribuie la progresia bolii.
Prin urmare, ateroscleroza poate fi considerată o boală inflamatorie determinată de lipide şi s-a demonstrat că abordarea inflamaţiei îmbunătăţeşte rezultatele cardiovasculare ale pacienţilor, spun autorii studiului.
Cu toate acestea, originea inflamatorie a aterosclerozei rămâne un mister.
Dacă ateroscleroza implică o inflamaţie determinată de lipide, semnăturile inflamaţiei ar trebui să se găsească pe celulele macrofage încărcate cu lipide din interiorul plăcilor, dar nu s-a găsit nimic până acum, ceea ce a dus la controverse semnificative în domeniu.
Cercetătorii de la Centrul medical Kennedy al universităţii Oxford şi-au propus să găsească aceste tipare şi au folosit abordări biologice monocelulare imparţiale pe peste 22.000 de celule imune din plăcile pacienţilor care au fost supuşi unei îndepărtări chirurgicale a aterosclerozei carotidiene.
Grupul a identificat o stare necunoscută până acum a LAM, caracterizată printr-o semnătură lipidică şi inflamatorie comună cu niveluri ridicate ale proteinelor PLIN2 şi TREM1.
Grupul a constatat că LAM îşi pot schimba starea fenotipică de la o stare homeostatică la această stare patogenă şi inflamatorie recent descoperită a LAM inflamatorii (iLAM).
Modelul specific al expresiei genice sugerează, de asemenea, că aceste celule sunt vinovate de progresia bolii prin recrutarea altor celule imune în plăcile aterosclerotice.
Se pare că acest nou subtip celular reprezintă o verigă lipsă şi ar putea explica natura inflamatorie a aterosclerozei şi de ce tratamentele antiinflamatorii pot fi utile.
Ca o dovadă a conceptului, această stare celulară nou descoperită a fost mai frecventă la pacienţii care au suferit un eveniment cerebrovascular, de exemplu, o obstrucţie vasculară care a provocat un AVC.
„Celula spumoasă inflamatorie a fost teoretizată in vitro timp de decenii, dar a fost dificil de definit ca entitate unică la pacienţii din viaţa reală. Acum, datorită dezvoltării revoluţionare a biologiei unicelulare, care ne oferă o imagine instantanee a stărilor transcripţionale ale tuturor celulelor din placa umană, am reuşit să le 'prindem în flagrant' şi să obţinem indicii despre dezvoltarea lor în mediul aterosclerotic prin intermediul receptorilor de recunoaştere a tiparelor", a declarat Claudia Monaco, cercetătoare principală a studiului.
Studiul, publicat luni, în Nature Cardiovascular Research, prezintă posibilitatea ca aceste macrofage să fie cauza infarctului miocardic şi a accidentului vascular cerebral şi ar putea fi vizate ca o nouă strategie de tratament în cadrul bolilor cardiovasculare.
