Fiecare celulă conţine în ADN-ul său un set de instrucţiuni care determină ce gene sunt exprimate şi care sunt reduse la tăcere. Programarea corectă a acestor aşa-numite programe epigenetice, inclusiv metilarea ADN-ului, este esenţială pentru fertilizare şi dezvoltare.
O echipă de cercetători germani de la Universitatea din Münster a anunţat într-un comunicat, publicat marţi, că a identificat pentru prima dată programul de metilare a ADN-ului care stă la baza producţiei de spermatozoizi (spermatogeneză) la om.
Aceştia au descoperit că în timpul spermatogenezei întregul genom este reprogramat.
Mai mult, atunci când au analizat celule de la bărbaţi infertili, au descoperit că unele regiuni din genom nu sunt programate corect, dezvăluind o nouă cauză potenţială a infertilităţii masculine.
Pentru ca acesta să aibă succes, genele implicate în proces au nevoie de un „manual de instrucţiuni”.
Cu alte cuvinte, pentru ca linia germinală să genereze spermatozoizi prin procesul de spermatogeneză, trebuie stabilite anumite modele chimice în ADN.
Codul care duce la producţia de lichid seminal la om a fost descifrat
O echipă de cercetare condusă de o echipă de la Centrul de Medicină Reproductivă şi Andrologie (CeRA) al facultăţii de medicină a Universităţii din Münster a descoperit acum instrucţiunile specifice din spatele acestui proces.
În plus, cercetătorii de la Münster au identificat şi o nouă cauză posibilă a infertilităţii masculine, bazată pe reglarea defectuoasă a genomului.
Aceste rezultate au fost publicate în revista American Journal of Human Genetics.
Studiul translaţional, condus de specialista în biochimiel dr. Sandra Laurentino şi de expertul în biologie, prof. Nina Neuhaus, s-a concentrat pe metilarea ADN-ului, un tip de modificare chimică în ADN care reglează genele.
Aceasta formează un fel de program, de genul celor utilizate de un calculator, în care genele diferitelor celule sunt „pornite şi oprite” pentru ca spermatogeneza să progreseze.
Testiculul, acolo unde se producelichidul seminal (sperma), este un ţesut foarte complex, explică dr. Laurentino, într-un comunicat al Ministerului Federal al Educaţiei şi Cercetării din Germania, publicat marţi.
Acesta este motivul pentru care „instrucţiunile” din spatele spermatogenezei au rămas necunoscute până acum.
Grupul de cercetare a ajuns la această descoperire împreună cu colegii de la Institutul Max Planck pentru biomedicină moleculară, când au identificat o modalitate de a separa celulele care produc lichid seminal de restul ţesutului testicular.
Cu ajutorul unei tehnici sofisticate de secvenţiere, grupul a reuşit să descifreze codul fertilităţii - o piatră de hotar în epigenetică, disciplina care se ocupă de modificările potenţial ereditare care reglează activitatea genelor.
Un rezultat surprinzător şi intrigant al studiului a apărut atunci când echipa de cercetare a descoperit că acest cod nu funcţionează corect la bărbaţii care suferă de o producţie extrem de scăzută de spermatozoizi, denumită tehnic criptozoospermie.
Acest lucru a dezvăluit o cauză necunoscută până acum a infertilităţii masculine şi sugerează noi abordări terapeutice care necesită cercetări suplimentare în viitor.
