Persoanele cu boală celiacă trebuie să evite, în viaţa de zi cu zi, glutenul, o proteină din grâu, secară şi orz care poate declanşa simptome dureroase la nivelul intestinului, poate împiedica absorbţia nutrienţilor şi poate creşte riscul altor probleme grave pe termen lung.
Boala celiacă este o tulburarea autoimună care afectează aproximativ 1% din populaţie. Rata de apariţie a acesteia s-a dublat în ultimii 25 de ani, dar nu există niciun tratament vindecător disponibil.
O echipă interdisciplinară de cercetători din domeniul medical şi ingineresc, concentrată la Universitatea McMaster din Canada şi care a inclus şi cercetători din Statele Unite, Australia şi Argentina, şi-a petrecut ultimii şase ani încercând să deblocheze o piesă importantă a puzzle-ului în căutarea unui tratament: cum şi unde începe răspunsul la gluten în organism.
Anterior, se credea că răspunsul inflamator la gluten are loc în interiorul peretelui intestinal şi implică exclusiv celulele imunitare, dar într-un articol publicat în revista Gastroenterology, echipa a demonstrat că povestea este chiar mai complicată.
Ei au descoperit că mucoasa interioară a intestinului superior, numită „epiteliu” - compusă dintr-o varietate de celule care nu fac parte în mod clasic din sistemul imunitar - joacă, de asemenea, un rol activ în direcţionarea răspunsului inflamator la gluten.
Folosind biomateriale microscopice în laborator, echipa a creat un model biologic funcţional al epiteliului intestinal care a permis cercetătorilor să izoleze efectele anumitor molecule în celulele epiteliale ale persoanelor cu boală celiacă.
Modelul a permis cercetătorilor să genereze şi să observe reacţiile în condiţii controlate, o opţiune care nu este disponibilă în mediile intestinale extrem de complexe ale fiinţelor vii.
Ei au putut observa modul în care moleculele alertează celulele imunitare cu privire la prezenţa glutenului şi au ajuns la concluzia definitivă că epiteliul joacă un rol crucial în activarea sistemului imunitar în boala celiacă.
Un astfel de mecanism fusese postulat anterior, dar nu fusese niciodată dovedit.
Răspunsul la această întrebare controversată este de aşteptat să avanseze dezvoltarea de noi medicamente.
„Singurul mod în care putem trata boala celiacă în prezent este prin eliminarea completă a glutenului din alimentaţie. Acest lucru este dificil de realizat, iar experţii sunt de acord că o dietă fără gluten este insuficientă”, spune Elena Verdu, autor corespondent al lucrării, care este profesor de gastroenterologie şi director al Institutului de Cercetare a Sănătăţii Digestive Farncombe Family într-un comunicat al universităţii McMaster.
Localizarea precisă a iniţierii răspunsului imunitar ar putea stimula cercetarea în domeniul administrării de medicamente pentru a inhiba acest rol nou descoperit al epiteliului, folosind medicamente aflate deja în teste clinice, spune Verdu.
„Acest lucru ne-a permis să restrângem cauza şi efectul specifice şi să dovedim cu exactitate dacă şi cum are loc reacţia”, explică Tohid Didar, autor corespondent al lucrării şi profesor asociat la Şcoala de Inginerie Biomedicală de la McMaster, care deţine catedra de cercetare în nano-biomateriale din Canada.
O altă concluzie semnificativă a studiului este că, după detectarea glutenului, epiteliul trimite semnale mai puternice către celulele imunitare dacă sunt prezenţi şi agenţi patogeni.
Asta înseamnă că, în viitor, ar putea fi posibilă detectarea agentului patogen la o persoană cu risc de a dezvolta boala şi inhibarea interacţiunilor cu glutenul şi epiteliul intestinal pentru a preveni afecţiunea, spune autorul principal al lucrării, Sara Rahmani, doctorand în laboratoarele care au condus cercetările.
Vedere din interiorul unui organoid pe care cercetătorii l-au creat ca model al mucoasei intestinale pentru a studia reacţia intestinului la gluten a pacienţilor celiaci. Credit: Universitatea McMasterCredit: Universitatea McMaster, august 2024
