Descoperirea unui nou sistem de grup sanguin, MAL, rezolvă un mister vechi de 50 de ani. Cercetătorii din Bristol, Marea Britanie, au identificat fondul genetic al unui antigen de grup sanguin cu incidenţă ridicată, AnWj. Acesta a fost descoperit în 1972, dar fondul său genetic a fost necunoscut până acum. Descoperirile permit identificarea şi tratarea pacienţilor rari cărora le lipseşte această grupă de sânge.
Unele persoane pot fi lipsite de această grupă de sânge din cauza efectului unei boli, dar forma ereditară rară a fenotipului AnWj-negativ a fost descoperită la puţine persoane.
Grupele sanguine sunt complexe. Cele mai cunoscute două sisteme de grupe sanguine sunt ABO şi Rh.
În cadrul fiecărei grupe sanguine, globulele roşii pot purta markeri de suprafaţă numiţi antigeni. De exemplu, în cadrul sistemului de grupe de sânge ABO, există antigenele A şi B - persoanele cu sânge A au antigenul A, persoanele cu sânge B au antigenul B, persoanele cu sânge AB au ambele antigene, iar persoanele cu sânge O nu au niciunul.
În prezent, există 47 de sisteme de grupe sanguine recunoscute, care conţin împreună peste 360 de antigene sanguine recunoscute.
Potrivirea între celelalte grupe sanguine poate salva vieţi.
Dacă persoanele care sunt AnWj-negative primesc sânge AnWj-pozitiv, acestea ar putea avea o reacţie la transfuzie.
Această recentă cercetare permite dezvoltarea de noi teste de genotipare pentru detectarea acestor persoane rare şi reducerea riscului de complicaţii asociate transfuziilor.
Antigenul AnWj - un antigen este un marker de suprafaţă - a fost descoperit în 1972, dar fondul său genetic a fost necunoscut până acum.
Noua cercetare, publicată în revista Blood, stabileşte un nou sistem de grupe sanguine (MAL), al 47-lea descoperit vreodată, ca fiind sediul antigenului AnWj.
Echipa de cercetare a stabilit că AnWj este purtat de proteina Mal.
„Mal este o proteină foarte mică, cu unele proprietăţi interesante, ceea ce a făcut dificilă identificarea sa şi a însemnat că a trebuit să urmărim mai multe linii de investigaţie pentru a acumula dovezile necesare pentru a stabili acest sistem de grup sanguin”, a explicat dr. Tim Satchwell, care a contribuit la studiu în timp ce era cercetător la Universitatea din Bristol.
Mai mult de 99,9% dintre oameni sunt AnWj-pozitiv, şi s-a demonstrat că aceste persoane exprimă proteina Mal de lungime completă pe globulele lor roşii, care nu este prezentă pe celulele persoanelor AnWj-negativ. Echipa a identificat deleţii homozigote în gena MAL asociate fenotipului moştenit AnWj-negativ.
Anumite afecţiuni suprimă Mal şi îi fac pe pacienţi AnWj-negativ, cu excepţia cazului în care au o formă ereditară rară (deleţie MAL). Persoanele care moştenesc AnWj-negativ sunt sănătoase.
Cel mai frecvent motiv pentru care o persoană este AnWj-negativ este că suferă de o tulburare hematologică sau de anumite tipuri de cancer care suprimă expresia antigenului. Doar un număr foarte mic de persoane sunt AnWj-negativ din cauza unei cauze genetice.
Acest studiu a inclus cinci persoane AnWj negativ din punct de vedere genetic, inclusiv o familie de arabi-israelieni. Sângele testat a inclus o mostră donată de o femeie în 2015, care a fost prima persoană descoperită cu AnWj negativ în anii 1970. AnWj este numit după primele persoane care au creat anticorpul (Anton şi Wj).
Echipa de cercetare a utilizat secvenţierea întregului exom - secvenţierea genetică a întregului ADN care codifică proteine - pentru a demonstra că aceste cazuri ereditare rare au fost cauzate de deleţii homozigote ale secvenţei de ADN în gena MAL, care codifică proteina Mal.
Dovada că Mal este responsabilă de legarea anticorpilor AnWj izolaţi de la aceşti pacienţi rari a fost furnizată prin experimente care au arătat apariţia reactivităţii specifice cu celule în care cercetătorii au introdus gena MAL normală, dar nu şi gena mutantă.
„Contextul genetic al AnWj a fost un mister timp de peste 50 de ani şi unul pe care am încercat să-l rezolvăm timp de aproape 20 de ani din. Reuşita reprezintă o realizare uriaşă şi punctul culminant al unui lung efort de echipă, pentru a stabili în cele din urmă acest nou sistem de grup sanguin şi pentru a putea oferi cea mai bună îngrijire pacienţilor rari, dar importanţi", a declarat într-un comunicat Louise Tilley, cercetător ştiinţific principal, la IBGRL Red Cell Reference din cadrul NHS Blood and Transplant.
Munca a fost dificilă deoarece cazurile genetice sunt foarte rare. Cercetătorii au declarat că nu ar fi reuşit acest lucru fără secvenţierea exomului, deoarece gena pe care au identificat-o nu a fost un candidat evident şi se ştiu puţine despre proteina Mal din celulele roşii.
„Validarea constatărilor noastre a fost o provocare şi apreciem ajutorul tuturor colaboratorilor noştri şi al pacienţilor, fără de care nu am fi ajuns în acest punct”, a precizat cercetătoarea.
Laboratorul din Bristol a folosit capacitatea de a manipula expresia genelor în celulele sanguine în curs de dezvoltare pentru a ajuta la confirmarea identităţii grupului de sânge AnWj, care a rămas o enigmă remarcabilă timp de o jumătate de secol.
Această nouă descoperire va ajuta la identificarea donatorilor rari şi va ajuta pacienţii în viitor, spun cercetătorii
Acum pot fi concepute teste de genotipare pentru a identifica pacienţii şi donatorii AnWj-negativi din punct de vedere genetic. Astfel de teste pot fi adăugate la platformele de genotipare existente.
