În căutarea unui tratament pentru boala Alzheimer, cercetătorii au identificat o proteină care pare să aibă efecte protectoare împotriva inflamaţiei care duce la deteriorarea creierului în această patologie.
Un nou studiu dezvăluie modul în care colesterolul şi inflamaţia din diferite tipuri de celule cerebrale umane interacţionează cu o proteină numită ABCA7, care reglează modul în care moleculele trec prin membranele celulare.
Nivelurile reduse de ABCA7 în celulele creierului uman ar putea fi un factor declanşator al bolii Alzheimer, iar echipa consideră că noile lor informaţii ar putea fi folosite pentru a dezvolta tratamente.
Potrivit echipei de la Centrul Alzheimer din cadrul Universităţii Temple, din Philadelphia (Statele Unite) epuizarea colesterolului reduce nivelurile ABCA7 în microglia şi astrocitele umane, dar nu şi în celulele neuronale.
Cercetări anterioare efectuate de doi dintre autorii studiului actual au constatat că nivelurile ABCA7 din creier scad odată cu vârsta, iar persoanele cu niveluri mai scăzute au mai multe şanse de a dezvolta boala Alzheimer mai devreme în viaţă.
Constatările s-au bazat pe descoperirile privind variantele genetice ale ABCA7 la pacienţii cu boala Alzheimer, rezultate din studiile de asociere la nivel de genom cu mii de participanţi.
Însă studiile genomului indică doar o proteină şi nu ne spun nimic despre modul în care aceasta funcţionează sau cum afectează o boală, spun autorii.
Cercetătorii şi-au propus să identifice funcţiile ABCA7 şi rolul său în patologia bolii pentru a o transforma într-o terapie eficientă împotriva bolii Alzheimer.
Colesterolul şi inflamaţia cronică au fost implicate în boala Alzheimer, dar sunt multe lucruri pe care oamenii de ştiinţă nu le ştiu încă despre aceşti doi factori.
Inflamaţia ajută la combaterea infecţiilor şi la vindecarea ţesuturilor deteriorate, dar este un proces complex. Inflamaţia cronică poate deteriora ţesuturile şi organele sănătoase şi poate duce la afecţiuni grave de sănătate.
În creierul uman, celulele imune numite microglia reglează în principal inflamaţia, deşi celulele de susţinere numite astrocite joacă, de asemenea, un rol, alături de neuroni.
Echipa a efectuat o serie de experimente pe microglia umană, astrocite şi linii de celule de neuroni cultivate în laborator. După ce au eliminat o parte din colesterol, au tratat celulele creierului cu rosuvastatină, un medicament care inhibă producţia de colesterol.
Atunci când aproximativ jumătate până la trei sferturi din colesterolul normal a fost eliminat din celule, nivelurile de ABCA7 au scăzut cu aproximativ 40% în liniile celulare de microglie şi cu aproximativ 20% într-o linie celulară de astrocite.
În continuare, cercetătorii au administrat trei citokine diferite - proteine mici, care declanşează inflamaţii, secretate de celulele noastre imunitare - în liniile de celule cerebrale.
În microglia, două dintre citokine au suprimat expresia ABCA7, iar cea de-a treia citokină nu a avut niciun impact asupra acesteia.
De asemenea, niciuna dintre cele trei citokine nu a indus vreo modificare a nivelurilor ABCA7 în astrocite sau neuroni.
În general, epuizarea colesterolului şi inflamaţia pot reduce nivelurile de ABCA7 în creier şi pot cauza apariţia bolii Alzheimer, spun autorii cercetării, care subliniază că este posibil ca pierderea ABCA7 în cazul acestei maladii să se datoreze unei schimbări bruşte a metabolismului colesterolului sau unui răspuns inflamator.
Rezultatele acestei cercetări, potrivit autorilor, susţin ideea că ABCA7 menţine echilibrul lipidic în creier prin eliminarea colesterolului care ar putea afecta celulele nervoase. Dar inflamaţia pare să scadă temporar nivelul ABCA7, ceea ce poate deveni o problemă atunci când inflamaţia nu se rezolvă.
Acest lucru ar putea explica de ce persoanele cu scleroză multiplă, care implică niveluri ridicate de citokine inflamatorii, sunt mai predispuse la dezvoltarea bolii Alzheimer.
Cea mai mare provocare acum pentru oamenii de ştiinţă este de a afla cum să măsoare nivelurile ABCA7 în creierul oamenilor vii,.
Dacă vor reuşi acest lucru, ar putea verifica dacă inflamaţia suprimă ABCA7 în corpul uman.
Efectele progresive şi devastatoare ale bolii Alzheimer asupra structurii şi funcţiei creierului se manifestă printr-o gamă largă de modificări cognitive şi comportamentale de-a lungul timpului.
Singurele tratamente pentru boala Alzheimer se concentrează pe reducerea simptomelor şi pe încetinirea progresiei bolii, dar în prezent nu există niciun tratament curativ.
Testarea eficientă a nivelurilor de ABCA7 în creier va identifica, de asemenea, persoanele care prezintă un risc mai mare pentru boala Alzheimer şi va stimula dezvoltarea de noi terapii bazate pe ABCA7, au precizat autorii acestei noi cercetări care a fost publicată recent în revista Cells.
