Oamenii de ştiinţă din Japonia au descoperit o legătură între expunerea la radiaţii, chiar şi în cele mai mici doze, şi apariţia diabetului. Studiul va fi prezentată în cadrul reuniunii anuale din acest an a Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului (EASD 2023), desfăşurată între 2 şi 6 octombrie, la Hamburg, în Germania.
Institutul Naţional Japonez pentru Securitate şi Sănătate în Muncă (JNIOS) a efectuat cercetări pe lucrătorii de urgenţă care au răspuns la criza de radiaţii de la centrala Fukushima.
Acest dezastru a fost iniţiat de exploziile rezultate în urma unui tsunami care a lovit centrala nucleară în martie 2011, dispersând materiale radioactive în împrejurimi.
Studiul dezvăluie că 6,5% dintre participanţi au dezvoltat diabet, cei expuşi la niveluri mai ridicate de radiaţii având un risc cu 47% mai mare de a dezvolta această tulburare de toleranţă alterată la glucoză.
Mai exact, persoanele expuse la 10-19 milisieverţi (mSv - unitatea de masură pentru doza de radiaţie care ajunge în organism) - aproximativ 190 de radiografii toracice - au avut un risc de diabet crescut cu 33%.
Cei din intervalul 20-49 mSv s-au confruntat cu un risc crescut cu 47%, în timp ce expunerea de la 5-9 mSv a prezentat o creştere a riscului de şase procente.
În mod ciudat, nu a fost detectat niciun risc sporit la cei expuşi la 50 mSv sau mai mult.
Cercetătorii atribuie această anomalie dimensiunii limitate a eşantionului.
Din cei 20.000 de lucrători de urgenţă de la uzină, studiul JNIOS s-a concentrat asupra a 5.326 de persoane.
„Constatările noastre sugerează un risc crescut de diabet în rândul lucrătorilor din domeniul urgenţelor nucleare de la niveluri scăzute de radiaţii", a declarat dr. Huan Hu, autorul principal de la JNIOS, într-un comunicat.
Potrivit cercetătorului japonez, deşi mecanismele potenţiale rămân oarecum neclare, rapoartele sugerează că radiaţiile pot afecta negativ celulele pancreatice responsabile de producţia de insulină, contribuind potenţial la diabet.
În plus, există o asociere între expunerea la radiaţii şi inflamaţia crescută, un factor bine cunoscut în rezistenţa la insulină şi în dezvoltarea diabetului, a mai apreciat cercetătorul.
Pentru a-şi fundamenta cercetările, echipa a făcut referire la o investigaţie din 2014, un studiu epidemiologic al efectelor asupra sănătăţii la lucrătorii din situaţii de urgenţă de la Fukushima (NEWS). Acest studiu a fost conceput pentru a descifra implicaţiile pe termen lung ale radiaţiilor asupra sănătăţii acestor lucrători.
„Urmărirea continuă a participanţilor la studiul NEWS va oferi o imagine şi mai clară a riscului de diabet la doze mici de radiaţii", spune dr. Hu.
„Pe măsură ce apar mai multe cazuri de diabet în cadrul grupului de studiu, setul nostru de date extins va permite analize mai solide, permiţând cercetătorilor să evalueze mai bine legătura dintre expunerea la radiaţii şi riscul de diabet", a precizat el.
Între martie şi decembrie 2011, expunerea la radiaţii pentru aceşti lucrători a fost urmărită cu ajutorul unor dozimetre de buzunar cu alarmă pentru expunerea externă şi a unor contoare de corp pentru expunerea internă.
Controalele regulate de sănătate au evaluat peste 70 de măsurători, cuprinzând glicemia, biomarkeri de inflamaţie, teste de funcţionare a tiroidei şi multe altele. Vârsta medie a participanţilor la această cercetare a fost de 46 de ani.
Pentru context, europenii sunt expuşi în mod obişnuit la o medie de 2,7 mSv de radiaţii de fond anual, în principal din cauza gazului radon natural din locuinţe şi a razelor cosmice.
În schimb, unii rezidenţi din Finlanda sunt expuşi anual la peste şapte mSv.
Ca referinţă, o singură radiografie toracică expune pacienţii la aproximativ 0,1 mSv, o mamografie la 0,4 mSv, o tomografie computerizată a coloanei vertebrale la 10 mSv, iar o scanare PET la 25 mSv.
Cercetarea va fi prezentată în cadrul reuniunii anuale din acest an a Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului (EASD 2023), desfăşurată între 2 şi 6 octombrie, la Hamburg, în Germania, şi va fi publicat în revista Diabetologia.
Studiul de cercetare clinică a bolilor industriale a primit finanţare din partea Ministerului japonez al Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.
