Comportamentele sănătoase pentru inimă pot ajuta la inversarea îmbătrânirii rapide a celulelor, sugerează un nou studiu

Comportamentele sănătoase pentru inimă pot ajuta la inversarea îmbătrânirii rapide a celulelor, sugerează un nou studiu

Beneficiile obţinute cu o mai bună sănătate a inimii pot fi legate de un proces implicat în îmbătrânirea celulelor organismului, au descoperit cercetătorii într-un studiu efectuat pe mai mult de 5.000 de adulţi cu vârsta medie de 56 de ani.

Persoanele cu îmbătrânire celulară rapidă pot compensa riscul crescut de boli de inimă, AVC (accident vascular cerebral) şi deces prin gestionarea factorilor de risc pentru boli de inimă şi prin adoptarea mai multor comportamente sănătoase pentru inimă, spun cercetătorii.

Beneficiile obţinute cu scoruri mai mari ale stilului de viaţă pot fi asociate cu influenţa pozitivă a factorilor de risc de boli de inimă asupra îmbătrânirii organismului şi a celulelor sale, constată un nou studiu publicat miercuri în Journal of the American Heart Association - JAHA,o revistă cu acces libera Asociaţiei Americane a Inimii (AHA).

„Constatările studiului nostru ne spun că, indiferent de vârsta reală, comportamentele mai bune pentru o inimă sănătoasă şi gestionarea factorilor de risc pentru bolile de inimă au fost asociate cu o vârstă biologică mai tânără şi un risc mai mic de boli de inimă şi AVC, de deces din cauza bolilor de inimă şi din orice cauză”, a declarat Jiantao Ma, doctor în ştiinţe, autor principal al studiului şi profesor asistent în cadrul diviziei de epidemiologie a nutriţiei şi ştiinţa datelor de la Şcoala Friedman de Ştiinţă şi Politici de Nutriţie a Universităţii Tufts, din Boston, într-un comunicat al AHA.

Acest studiu a analizat dacă un proces de modificare chimică cunoscut sub numele de metilarea ADN-ului, care reglează expresia genelor, poate fi unul dintre mecanismele prin care factorii de sănătate ai bolilor cardiovasculare afectează îmbătrânirea celulelor şi riscul de deces.

Nivelurile de metilare a ADN-ului sunt cel mai promiţător biomarker pentru a estima vârsta biologică - vârsta organismului.

Într-o anumită măsură, vârsta biologică este determinată de constituţia genetică şi poate fi influenţată, de asemenea, de factorii legaţi de stilul de viaţă şi de stres.

Cercetătorii au examinat datele de sănătate pentru 5.682 de adulţi (vârsta medie de 56 de ani; 56% dintre participanţi erau femei) înscrişi în Studiul Framingham Heart, un proiect de cercetare de amploare, multigeneraţional, în curs de desfăşurare, care vizează identificarea factorilor de risc pentru bolile de inimă.

Cu ajutorul interviurilor, examinărilor fizice şi testelor de laborator, toţi participanţii au fost evaluaţi cu ajutorul instrumentului Life's Essential 8 al Asociaţiei Americane a Inimii.

Instrumentul acordă un punctaj pentru sănătatea cardiovasculară între 0-100 (100 fiind cel mai bun) folosind un compozit de patru măsuri comportamentale (aportul alimentar, activitatea fizică, orele dormite pe noapte şi statutul de fumător) şi patru măsurători clinice (indicele de masă corporală - IMC, colesterolul, glicemia şi tensiunea arterială).

Fiecare participant a fost evaluat, de asemenea, cu ajutorul a patru instrumente care estimează vârsta biologică pe baza metilaţiei ADN-ului şi a unui al cincilea instrument care evaluează tendinţa genetică a unei persoane către o îmbătrânire biologică accelerată.

Participanţii au fost urmăriţi timp de 11-14 ani pentru depistarea bolilor cardiovasculare nou-apărute, a deceselor cardiovasculare sau a deceselor din orice cauză.

Analiza a constatat că:

  • Pentru fiecare creştere cu 13 puncte a scorului Life's Essential 8 al unui individ, riscul de a dezvolta pentru prima dată o boală cardiovasculară a fost redus cu aproximativ 35%, decesul din cauza unei boli cardiovasculare a fost redus cu 36%, iar decesul din orice cauză a fost redus cu 29%.
  • La participanţii cu un profil de risc genetic care îi face mai susceptibili de a avea o vârstă biologică accelerată, scorul Life's Essential 8 a avut un impact mai mare asupra rezultatelor potenţial prin intermediul metilaţiei ADN - adică metilaţia ADN a reprezentat o reducere de 39%, 39% şi 78% a riscului de boală cardiovasculară , deces cardiovascular şi, respectiv, deces din orice cauză.
  • În general, s-a estimat că aproximativ 20% din asocierea dintre scorurile Life's Essential 8 şi rezultatele cardiovasculare se datorează impactului factorilor de sănătate cardiovasculară asupra metilaţiei ADN-ului; în schimb, în cazul participanţilor cu risc genetic mai ridicat, asocierea a fost de aproape 40%.

„Deşi există câteva calculatoare de vârstă biologică, bazate pe metilarea ADN-ului, disponibile în comerţ, nu avem o recomandare bună cu privire la necesitatea ca oamenii să îşi cunoască vârsta epigenetică”, a spus Ma.

„Mesajul nostru este că toată lumea ar trebui să fie atentă la cei opt factori de sănătate pentru bolile de inimă şi AVC: să mănânce alimente sănătoase; să fie mai activi; să renunţe la tutun; să aibă un somn sănătos; să gestioneze greutatea; şi să menţină niveluri sănătoase de colesterol, zahăr din sânge şi tensiune arterială”

Potrivit specialiştilor, rezultatele acestui studiu sunt în concordanţă cu cercetări anterioare.

„Ştim că factorii de risc modificabili şi metilarea ADN-ului sunt asociate în mod independent cu bolile cardiovasculare. Ceea ce adaugă acest studiu este faptul că metilarea ADN-ului poate servi ca mediator între factorii de risc şi bolile cardiovasculare", a declarat Randi Foraker, profesor de medicină la Institutul pentru Informatică, Ştiinţa Datelor şi Biostatistică şi director al Centrului pentru Informatica Sănătăţii Populaţiei, ambele din cadrul facultăţii de medicină a Universităţii Washington din St. Louis, Missouri.

Potrivit acestuia, studiul evidenţiază modul în care sănătatea cardiovasculară poate avea un impact asupra îmbătrânirii biologice şi are implicaţii importante pentru îmbătrânirea sănătoasă şi prevenirea bolilor cardiovasculare şi, potenţial, a altor afecţiuni de sănătate.

Detalii despre studiu, context şi design:

Studiul a analizat datele de sănătate pentru un subgrup de participanţi care au participat la studiul Framingham Heartîn grupul de descendenţi din 2005 până în 2008 şi în grupul celei de-a treia generaţii din 2008 până în 2011.

Participanţii au fost urmăriţi în medie timp de 14 ani pentru copiii participanţilor iniţiali şi 11 ani pentru nepoţi.

Rezultatele de sănătate pentru analiză au inclus apariţia bolilor cardiovasculare (boală coronariană, atac de cord - infarct miocardic, AVC sau insuficienţă cardiacă), decesul din orice boală cardiovasculară sau decesul din orice cauză.

Rezultatele au fost ajustate în funcţie de sex, vârstă şi consumul de alcool.

Rezultatele pentru decesul din orice cauză au fost ajustate pentru prezenţa cancerului (cu excepţia cancerului de piele non-melanom) sau a bolilor de inimă la înscrierea în studiu.

Participanţii deja diagnosticaţi cu boli de inimă la înscrierea în studiu au fost excluşi din analiza bolilor cardiovasculare nou apărute.

Cele patru instrumente de măsurare a scorurilor de vârstă epigenetică bazate pe metilarea ADN s-au bazat pe algoritmi stabiliţi pentru DunedinPACE Score, PhenoAge, DNAmTL şi GrimAge. Un al cincilea instrument, GrimAge PGS, a evaluat tendinţa genetică spre o îmbătrânire biologică accelerată.

Deoarece studiul este o analiză a datelor de sănătate colectate anterior, nu poate dovedi o relaţie cauză-efect între factorii de risc pentru sănătatea cardiovasculară şi metilarea ADN-ului.

În plus, măsurile de metilare a ADN-ului au provenit de la un singur punct temporal, ceea ce limitează validitatea efectului de mediere.

Constatările studiului sunt, de asemenea, limitate, deoarece participanţii erau predominant de origine europeană, astfel încât interacţiunile dintre Life's Essential 8 şi îmbătrânirea genetică constatate în acest studiu pot să nu fie generalizabile la persoanele de alte rase sau etnii.

„În prezent, ne extindem cercetările pentru a include persoane din alte grupuri rasiale şi etnice pentru a cerceta în continuare relaţia dintre factorii de risc cardiovascular şi metilarea ADN-ului”, au precizat autorii studiului

Potrivit statisticilor Asociaţiei Americane a Inimii din 2024, în 2021, bolile de inimă şi AVC au provocat mai multe decese în Statele Unite decât toate formele de cancer şi bolile cronice ale căilor respiratorii inferioare combinate şi au reprezentat, de asemenea, aproximativ 20 de milioane de decese la nivel mondial.

Foto Credit: Asociaţia Americană a Inimii ( American Heart Association), mai 2024.

viewscnt