Cancerul de colon se dezvoltă la nivelul celulelor care căptuşesc colonul, regiune a intestinului gros, partea finală a tractului digestiv, şi apare când celulele de la acest nivel, sănătoase în mod obişnuit, încep să se dezvolte necontrolat, formând tumori. Deseori acesta se dezvoltă din polipi, formaţiuni necanceroase care apar în peretele intern al colonului sau rectului odată cu înaintarea în vârstă. Dacă nu sunt trataţi, polipii se pot transforma în tumori canceroase.
Recunoaşterea şi îndepărtarea polipilor precanceroşi poate preveni cancerul colorectal, care se poate răspândi şi la alte organe din apropierea colonului, respectiv vezica urinară, uterul sau prostata.
Specialiştii sunt de părere că aceste cancere (de colon şi rectale) au nevoie de 5 -10 ani pentru a se dezvolta.
Cancerul de colon este printre cele mai frecvente afecţiuni maligne la nivel global şi printre cauzele principale de deces, iar statisticice arată că numărul cazurilor de cancer de colon va creşte considerabil în următorii ani.
Un grup de la Centrul de cancer VCU Masse, din Statele Unite a descoperit o interacţiune necunoscută până acum între proteine care este responsabilă de furnizarea de energie celulelor tumorale şi care ar putea avea implicaţii semnificative pentru dezvoltarea unor tratamente viitoare pentru cancerul de colon.
Rezultatele studiului au fost publicate pe 8 septembrie, în revista medicală, Cell Reports.
„Acest studiu este foarte important, deoarece am putea folosi aceste descoperiri pentru a informa dezvoltarea unui medicament complet nou împotriva cancerului chiar aici, la Massey", a declarat autorul studiului, Can Senkal, membru al programului de cercetare în domeniul biologiei cancerului de la Massey şi profesor asistent în cadrul Departamentului de biochimie şi biologie moleculară de la facultatea de medicină VCU.
Răspunsul se află într-o clasă de compuşi graşi cunoscuţi sub numele de ceramide.
Ceramidele reglează o serie de funcţii celulare vitale, iar multe medicamente împotriva cancerului stimulează generarea de ceramide pentru a ajuta la respingerea bolii.
Atunci când această producţie de ceramide este întreruptă, celulele canceroase pot supravieţui şi creşte mai eficient.
Echipa de la Massey început să analizeze pe scară largă celulele în laborator pentru a identifica ce proteine interacţionează în mod regulat cu proteinele producătoare de ceramide, pentru a identifica modelele potenţiale care ar putea justifica investigaţii suplimentare.
Ceramid-sintetazele - enzimele responsabile de generarea ceramidei - vin într-un pachet de şase arome diferite: Ceramida sintetaza 1-6.
Prin cercetările lor, echipa de la Massey a observat că prima aromă, ceramid-sintetaza 1 (CerS1), este foarte interactivă cu o anumită proteină cunoscută sub numele de proteina de şoc termic 27 (Hsp27).
Proteinele de şoc termic acţionează ca nişte şaperoane (proteine ajutătoare) pentru ca alte proteine să îşi păstreze funcţia completă; cu toate acestea, o supraabundenţă a acestora poate înclina balanţa şi împiedica ceramidele sintetaze să îşi facă treaba.
Cercetătorii au observat, de asemenea, că activitatea Hsp27 era mai mare în multe celule de cancer de colon, în timp ce, în acelaşi timp, activitatea CerS1 era semnificativ mai mică, ceea ce i-a determinat pe cercetătorii de la VCU sa să se gândească dacă absenţa uneia dintre ele era legată de prezenţa celeilalte.
„Există acest tip de relaţie yin-yang, şi astfel ne-a venit ideea s-o urmărim", a declarat Senkal.
„Este ca şi cum, Hsp27 ar fi protagonistul negativ care îl reţine pe cel pozitiv, CerS1", a explicat el.
Prin intermediul studiului, echipa a identificat un mecanism biologic specific prin care Hsp27 a interacţionat cu şi a inhibat funcţia lui CerS1 în celulele cancerului de colon.
Prin blocarea deliberată a activităţii Hsp27 în aceste celule, cercetătorii au confirmat că prezenţa redusă a Hsp27 a dus la o reactivare accentuată a CerS1, care, la rândul său, a forţat o reducere a funcţiei mitocondriale.
„Celulele canceroase se bazează pe mitocondrii care le oferă energia necesară pentru a se înmulţi. Fără aceasta, celulele canceroase nu mai pot susţine cantitatea de energie de care au nevoie şi mor", a declarat Senkal.
Prin blocarea funcţiei acestor proteine de şoc termic, ei au reuşit, în esenţă, să reactiveze activitateaa celulară care ar putea deconecta sursa de energie conectată la cancer, a explicat Senkal.
Această descoperire i-a determinat pe autorii studiului să sugereze că Hsp27 ar putea fi o ţintă principală în crearea de noi terapii pentru cancerul de colon.
„Putem urmări cu adevărat aceste interacţiuni proteină-proteină şi să reactivăm cu precizie anumite enzime, în timp ce nu ne atingem de altele", a precizat Senkal.
Aceste descoperiri sunt rezultatul unui deceniu de cercetări ale echipei VCU.
Cercetătorii speră să colaboreze cu alţi oameni de ştiinţă de la Massey într-un efort pe termen lung pentru a aplica aceste descoperiri la dezvoltarea de noi medicamente, în cadrul centrului de oncologie.
Deşi acest studiu a furnizat rezultate încurajatoare în cazul cancerului de colon, echipa speră să extindă domeniul de aplicare al acestei cercetări la alte tumori solide în care a fost observată supraexprimarea Hsp27, inclusiv cancerul pulmonar, pancreatic şi de prostată.
„Sperăm să demonstrăm această legătură şi în alte tumori", a mai precizat cercetătorul.
