Administraţia americană pentru alimente şi medicamente (FDA) a autorizat vineri două terapii genice pentru anemie falciformă, una dintre ele fiind primul tratament din Statele Unite bazat pe tehnologia de editare genetică CRISPR, premiată cu Nobel, deschizând astfel o nouă eră a tratamentelor pentru afecţiunile genetice.
Cele două terapii, denumite Casgevy şi Lyfgenia, sunt potenţiale tratamente pentru persoanele cu celule falciforme, o afecţiune ereditată a celulelor roşii.
Casgevy este tratamentul bazat pe CRISPR, realizat de Vertex Pharmaceuticals şi Crispr Therapeutics, în timp ce Lyfgenia, realizat de bluebird bio, foloseşte o abordare mai veche de terapie genică.
Ambele au fost autorizate pentru persoanele de 12 ani şi mai în vârstă cu antecedente de crize vaso-ocluzive şi evenimente dureroase cauzate de boală.
Anemia falciformă, cunoscută şi ca boala cu celule seceră (SCD), siclemie sau drepanocitoză, este o afecţiune dureroasă, ereditară (moştenită), în care organismul produce hemoglobină defectuoasă, în formă de seceră, ceea ce afectează capacitatea celulelor roşii de a transporta în mod corespunzător oxigenul către ţesuturile organismului.
Boala, care poate fi debilitantă şi poate duce la moarte prematură, afectează aproximativ 100.000 de persoane în Statele Unite, dintre care majoritatea sunt de culoare.
În luna noiembrie, Marea Britanie a autorizat în premieră mondială terapia Casgevy.
Tehnologia de editare genetică CRISPR, descoperită de Jennifer Doudna şi de cofondatorul CRISPR Therapeutics, Emmanuelle Charpentier, a fost descrisă pentru prima dată într-un studiu publicat în 2012, iar opt ani mai târziu a primit premiul Nobel.
CRISPR funcţionează ca un foarfece molecular care poate tăia bucăţile nedorite de material genetic (părţile defecte ale genelor), care pot fi apoi dezactivate sau înlocuite cu noi şiruri de ADN normal.
Mai uşor de utilizat decât tehnicile mai vechi, CRISPR a devenit rapid o metodă preferată de editare a genelor în laboratoarele de cercetare.
Pe de altă parte, terapia genică a Bluebird este concepută să funcţioneze prin inserarea în organism a unor gene modificate prin intermediul unor viruşi dezactivaţi.
În cadrul unor studii clinice separate, ambele tratamente au contribuit la reducerea episoadelor dureroase la pacienţii cu această boală, 29 din 31 de pacienţi care au primit Casgevy şi 28 din 32 de pacienţi cu Lyfgenia prezentând îmbunătăţiri.
„Acţiunile de astăzi urmează unor evaluări riguroase ale datelor ştiinţifice şi clinice necesare pentru a susţine autorizare, reflectând angajamentul FDA de a facilita dezvoltarea unor tratamente sigure şi eficiente pentru afecţiuni cu impact grav asupra sănătăţii umane", a declarat Peter Marks, oficial al FDA.
Agenţia a adăugat un avertisment pe eticheta Lyfgenia privind riscul de cancer al sângelui, după ce la doi pacienţi din cadrul studiului Bluebird a fost descoperită leucemie mieloidă acută.
Oficialii FDA au declarat că nu au observat astfel de cazuri la pacienţii Vertex, dar că vor urmări efectele secundare ale tratamentului.
Datele privind efectul de durată al terapiilor sunt limitate, astfel încât companiile plănuiesc să evalueze potenţialele riscuri de siguranţă pe termen lung printr-un studiu de urmărire la 15 ani după această aprobare.
FDA a declarat că pacienţii vor fi monitorizaţi pe tot parcursul vieţii lor pentru depistarea tumorilor maligne.
Tratamentul cu terapiile genice poate dura mai multe luni şi implică chimioterapie în doze mari, cu un risc potenţial de infertilitate.
Singurul tratament pe termen mai lung pentru boala celulelor seceră era până acum un transplant de măduvă osoasă, dar acesta necesită donatori compatibili.
Alte îngrijiri standard pentru pacienţii cu celule falciforme au fost hidroxiureea, medicament de chimioterapie, sau medicamente care se administrează o dată pe zi, cum ar fi Oxbryta (voxelotor) de la Pfizer, care urmăresc să încetinească degradarea celulelor roşii din sânge.
Pentru terapia Vertex, pacienţilor trebuie să li se recolteze celule stem din măduva osoasă. Celulele sunt apoi trimise la unităţile de producţie unde sunt editate cu ajutorul tehnologiei CRISPR/Cas9. După ce celulele sunt incubate, acestea sunt infuzate înapoi în pacient în timpul unei spitalizări de o lună.
Terapia CRISPR a Vertex se află, de asemenea, în curs de examinare de către FDA ca tratament pentru o altă boală a sângelui, beta talasemia dependentă de transfuzii, o decizie fiind aşteptată până la 30 martie.
Terapia Vertex-CRISPR are un preţ de listă în Statele Unite de 2,2 milioane de dolari, potrivit datelor din dosarul de autorizare, în timp ce preţul de listă al Bluebird este de 3,1 milioane de dolari, potrivit unui comunicat al companiei.
Ambele terapii, lansate ca tratamente unice, vor fi disponibile la începutul anului 2024.
Un grup de analiză a preţurilor medicamentelor, Institutul de analiză clinică şi economică (Institute for Clinical and Economic Review), sugerase că un preţ cuprins între 1,35 şi 2,05 milioane de dolari pentru fiecare terapie le-ar fi făcut rentabile şi a încurajat companiile să ia în considerare stabilirea preţului medicamentelor la limita inferioară a acestui interval pentru a permite un acces mai larg al populaţiei la tratament.
Pentru mulţi din comunitatea celor care suferă de boala cu celule seceră, autorizarea acestor tratamente a fost aşteptată de multă vreme.
Boala afectează aproximativ 100.000 de persoane în Statele Unite, inclusiv 1 din 365 de copii de culoare care se nasc, potrivit Centrelor pentru controlul şi prevenirea bolilor (CDC) din SUA, şi a fost considerată mult timp neglijată de industria farmaceutică.
Se crede că aproximativ 20.000 de persoane din Statele Unite ale Americii suferă de o formă suficient de severă a bolii pentru a se califica potenţial pentru un astfel de tratament.
