Celulele NK („natural killer"/ucigaşe) pot avea un rol esenţial în tratamentul cancerului. Cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia au descoperit o abilitate unică a unui subtip special de celule natural killer din sistemul imunitar, denumit celule NK adaptive (aNK), de a memora celulele de cancer şi de a le ataca eficient.
Celulele ucigaşe naturale (NK) sunt un tip de limfocite şi o parte a sistemului imunitar al organismului. Ele sunt numite „ucigaşi naturali” deoarece nu necesită activare prealabilă pentru a ucide celulele infectate sau anormale (cum ar fi cele canceroase), spre deosebire de alte celule ale sistemului imunitar, cum ar fi celule T şi celulele B.
În contextul dezvoltării terapiilor oncologice, celulele NK se conturează ca o veritabilă resursă terapeutică, graţie capacităţii lor de a memora şi de a amplifica răspunsul imun în faţa celulelor tumorale. Descoperirile recente demonstrează potenţialul lor de a infiltra ţesuturile neoplazice şi de a coordona o activare imună eficientă.
Studii recente aduc în prim-plan un subset particular, celulele aNK, care nu doar identifică şi elimină celulele tumorale, ci dezvoltă şi o memorie imunologică în urma contactului cu agenţi patogeni sau celule tumorale, sporindu-şi mai rapid eficacitatea la reexpunerea la aceleaşi tipuri de celule maligne.
Această capacitate de recunoaştere şi reacţie îmbunătăţită deschide noi perspective terapeutice pentru cancerele greu de tratat, cum este cel ovarian.
„Rezultatele noastre indică faptul că celulele aNK deţin un potenţial terapeutic semnificativ, în special pentru pacienţii diagnosticaţi cu forme de cancer greu de tratat, cum este cancerul ovarian”, a declarat Dhifaf Sarhan, cercetător la Departmentul de Medicină de laborator din cadrul Institutului Karolinska, conducătoarea studiului, citată într-un comunicat.
Cercetarea contrazice paradigma tradiţională conform căreia celulele NK sunt exclusiv componente ale imunităţii înnăscute, lipsite de capacitatea de memorie imunologică.
Rezultatele deschid perspective importante pentru elaborarea unor noi forme de imunoterapie.
Cercetările s-au bazat pe analize extinse ale celulelor imunitare umane şi ale ţesuturilor tumorale ovariene, utilizând tehnologii avansate de cartografiere a transcriptomului şi a expresiei genice la nivel unicelular. Această metodologie a facilitat analiza aprofundată a modului de interacţiune dintre celulele aNK şi microambientul tumoral.
În continuare, echipa de la Karolinska îşi propune să dezvolte metode care să stimuleze expansiunea şi activarea celulelor aNK la pacienţi, urmate de studii clinice riguroase pentru evaluarea impactului asupra ratei de supravieţuire.
Studiul a fost publicat luni, în revista Cancer Immunology Research.
