Deficienţa de reparare a nepotrivirilor ADN (MMRd) este o anomalie genetică ce afectează capacitatea celulelor de a corecta erorile apărute în timpul replicării ADN-ului. Atunci când acest mecanism biologic esenţial nu funcţionează corect, apar mutaţii care se pot acumula şi pot duce la dezvoltarea cancerului. Un nou studiu clinic, coordonat de Memorial Sloan Kettering Cancer Center (MSKCC), din Statele Unite, aduce speranţă pentru pacienţii cu cancer ce prezintă MMRd. Rezultatele demonstrează că imunoterapia poate înlocui tratamentele invazive standard, precum chirurgia sau chimioterapia, contribuind la îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor şi la menţinerea organelor afectate.
Sistemul de reparare a nepotrivirilor (MMR – Mismatch Repair) este responsabil pentru identificarea şi corectarea erorilor minore care apar în timpul diviziunii celulare. Când acest sistem este deficitar (MMRd – Mismatch Repair Deficiency), aceste greşeli nu mai sunt corectate eficient, ceea ce poate duce la instabilitate genomică şi risc crescut de cancer, în special de stomac, colorectal, endometrial şi ovarian.
Rezultate recente, prezentate la Congresul anual al American Association of Cancer Research (AACR 2025) şi publicate simultan în revista New England Journal of Medicine - NEJM, arată că 80% dintre pacienţi cu cancere MMRd nu au avut nevoie de chirurgie, radioterapie sau chimioterapie după şase luni de imunoterapie, permiţându-le acestora să evite intervenţia chirurgicală.
„Acest studiu arată că imunoterapia poate înlocui chirurgia, radioterapia şi chimioterapia pentru tumorile solide cu deficienţă de reparare a nepotrivirilor, ceea ce ar putea contribui la menţinerea integrităţii organelor pacienţilor şi la evitarea complicaţiilor severe ale tratamentelor clasice”, a declarat dr. Andrea Cercek, medic oncolog, specialist în gastroenterologie şi director al Center for Young Onset Colorectal and Gastrointestinal Cancer la MSK.
Păstrarea calităţii vieţii pacientului şi, în acelaşi timp, obţinerea unor rezultate pozitive în eliminarea cancerului este „cel mai bun rezultat posibil”, a explicat medicul.
Studiul de fază II a fost o continuare a unei cercetări anterioare, în care toţi pacienţii cu cancer rectal trataţi cu imunoterapia cu dostarlimab au avut un răspuns clinic complet, ceea ce înseamnă că tumorile au dispărut.
Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA), din Statele Unite, a acordat imunoterapiei, în decembrie 2024, statutul de „Terapie Inovatoare” (Breakthrough Therapy Designation), în tratamentul acestui tip de cancer rectal.
Acest anticorp monoclonal umanizat, utilizat în imunoterapie, este autorizat şi în Uniunea Europeană (pentru MMRd şi pentru cancerul endometrial) şi acţionează prin blocarea unei proteine de tip receptor numită PD-1 (proteina care controlează moartea celulară programată 1), aflată pe suprafaţa anumitor celule ale sistemului imunitar, în special a celulelor limfocite T - un tip de globule albe specializate în apărarea organismului.
PD-1 este un punct de control imunitar care opreşte celulele T să atace alte celule din organism. Practic, PD-1 funcţionează ca un „mecanism de frânare” al sistemului imunitar, menţinând echilibrul imun şi protejând organismul de inflamaţii cronice sau reacţii autoimune (când sistemul imunitar ar distruge ţesuturile proprii).
Studiul extins a inclus 103 pacienţi cu cancer în stadiul 1–3: 49 cu cancer rectal şi 54 cu cancere non-rectale, inclusiv gastroesofagian, hepatobiliar, de colon, genito-urinar şi ginecologic.
Timp de şase luni, aceştia au fost trataţi cu această imunoterapie, un inhibitor PD-1. Inhibitorii punctelor de control imunitar ajută sistemul imunitar să recunoască şi să atace celulele canceroase.
Rezultatele studiului au arătat că 80% dintre pacienţii cu diferite tipuri de cancer au fost trataţi cu succes doar prin imunoterapie.
Standardul actual de tratament pentru multe dintre aceste cancere cu mutaţie MMRd implică chirurgie, radioterapie şi chimioterapie.
Totuşi, pacienţii care au răspuns pozitiv la imunoterapie nu au avut nevoie de intervenţie chirurgicală pentru îndepărtarea unui organ şi nu au trecut prin chimioterapie sau radioterapie, ceea ce le-a îmbunătăţit semnificativ calitatea vieţii.
Acesta este primul studiu care demonstrează că imunoterapia poate înlocui chirurgia pentru o varietate de tumori solide.
„Majoritatea pacienţilor din studiu au prezentat dispariţia completă a tumorilor”, a adăugat dr. Luis Diaz Jr., specialist în gastroenterologie şi şef al Division of Solid Tumor Oncology de la MSK.
„Aceste rezultate ar putea schimba modul în care tratăm unele tipuri de cancer. Tratamentele actuale, precum chirurgia, radioterapia şi chimioterapia, pot afecta grav calitatea vieţii. De exemplu, tratamentul cancerului rectal în acest mod poate duce la infertilitate şi probleme cu funcţiile intestinale, vezicale, sexuale, dar şi alte dificultăţi zilnice”, a completat medicul.
Studiul a evidenţiat, de asemenea, că testarea ADN-ului tumoral circulant (ctADN), realizată cu ajutorul tehnologiei Haystack MRD - o metodă dezvoltată de Quest Diagnostics şi adaptată caracteristicilor tumorale ale pacientului - a funcţionat ca o biopsie lichidă robustă, reuşind să detecteze un răspuns complet la tratament după 1,4 luni.
Rezultatele sugerează că, în viitor, analiza ctADN va avea un rol important în evaluarea răspunsului la tratament, în special atunci când tumorile se află în zone unde accesul direct sau prelevarea de biopsii este dificilă.
În continuare, obiectivul echipei de medici este extinderea acestei abordări către mai multe tipuri de cancer.
