Cercetătorii din China au efectuat un studiu extins în urma căruia au găsit dovezi că fumatul poate accelera procesul de îmbătrânire, confirmând astfel faptul că persoanele care fumează îşi scurtează viaţa.
Rezultatele studiului, efectuat pe aproape 500.000 de persoane, arată că fumatul scurtează fragmentele terminale ale cromozomilor din globulele albe ale sistemului nostru imunitar.
Lungimea acestor fragmente terminale, numite telomeri, este un indicator al rapidităţii cu care îmbătrânim şi al capacităţii celulelor noastre de a se repara şi regenera.
Rezultatele studiului au fost prezentate la Congresul Internaţional al Societăţii Europene de Pneumologie, ERS 2023, care a avut loc între 9 - 13 septembrie la Milano, în Italia.
„Studiul nostru arată că statutul de fumător şi cantitatea de ţigări pot duce la scurtarea lungimii telomerilor leucocitari, care sunt un indicator al autoreparării, regenerării şi îmbătrânirii ţesuturilor", a declarat dr. Siyu Dai, profesor asistent la facultatea de medicină clinică a Universităţii Normale din Hangzhou şi cercetător postdoctoral onorific în cadrul departamentului de pediatrie al Universităţii Chineze din Hong Kong, care a prezentat studiul.
Cu alte cuvinte, fumatul poate accelera procesul de îmbătrânire, în timp ce renunţarea la fumat poate diminua considerabil riscul aferent, a precizat el.
Metaforic, telomerii sunt ca învelişurile (de plastic sau de metal) de la capătul şireturilor de pantofi, care împiedică şireturile să se rupă.
Aceştia sunt lungimi de secvenţe repetitive de ADN care protejează capetele cromozomilor.
De fiecare dată când o celulă se divide, telomerii devin uşor mai scurţi, în cele din urmă scurtându-se într-atât încât celula nu se mai poate diviza cu succes, şi astfel moare, aşa cum se întâmplă în procesul de îmbătrânire.
Lungimea telomerilor din celulele albe din sânge (numite leucocite) a fost legată anterior de fumat, dar, până în prezent, au existat puţine cercetări pentru a stabili dacă statutul de fumător şi cantitatea de ţigări fumate au cauzat, de fapt, scurtarea lungimii telomerilor.
Dr. Dai şi colegul său, dr. Feng Chen, de la Universitatea Chineză din Hong Kong, au analizat datele din UK Biobank, care conţin informaţii genetice şi de sănătate de la o jumătate de milion de participanţi din Marea Britanie.
Aceştia au analizat dacă o persoană fuma, a fumat în trecut, sau dacă nu a fumat niciodată, nivelul de dependenţă de fumat, câte ţigări a fumat (pachetul de ani de consum de ţigări), precum şi informaţii despre lungimea telomerilor leucocitari, luate din analizele de sânge.
Echipa din China a folosit o metodă numită randomizare mendeliană, care utilizează variaţiile genelor (cunoscute sub numele de polimorfisme nucleotidice unice - SNP) care sunt moştenite de la părinţii noştri, pentru a deduce modul în care expunerea la un factor de mediu modificabil (cum ar fi fumatul) este legată cauzal de o boală sau de o stare de sănătate (cum ar fi telomerii leucocitari mai scurţi).
Randomizarea mendeliană evită problema altor factori, adesea necunoscuţi, care afectează rezultatele, permiţând astfel cercetătorilor să investigheze dacă un anumit factor este cauza unei afecţiuni, sau dacă mai degrabă este doar asociat cu aceasta.
Cercetătorii au folosit date de la 472 174 de participanţi la UK Biobank şi 113 SNP legate de statutul de fumător (15 SNP-uri pentru fumătorii actuali, 78 SNP-uri pentru cei care nu au fumat niciodată şi 20 SNP-uri pentru persoanele care au fumat anterior).
„Am constatat că statutul de fumător actual a fost asociat în mod semnificativ din punct de vedere statistic cu o lungime mai mică a telomerilor leucocitari, în timp ce fumătorii anteriori şi persoanele care nu au fumat niciodată nu au prezentat o lungime semnificativ mai mică a telomerilor leucocitari", a declarat dr. Dai.
În rândul persoanelor care obişnuiau să fumeze, a existat o tendinţă spre o lungime mai scurtă a telomerilor, dar aceasta nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic.
Persoanele care au fumat cel mai mare număr de ţigări au avut o lungime a telomerilor leucocitari semnificativ mai scurtă.
În concluzie, a spus cercetătorul, fumatul poate cauza scurtarea lungimii telomerilor leucocitelor, iar cu cât se fumează mai multe ţigări, cu atât mai puternic este efectul de scurtare.
În ultimii ani, studiile observaţionale au asociat scurtarea lungimii telomerului leucocitelor cu multe boli, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul şi pierderea musculară.
Acest lucru înseamnă că efectul fumatului asupra lungimii telomerilor joacă probabil un rol esenţial în aceste boli, deşi sunt necesare mai multe cercetări pentru a înţelege mecanismele care stau la baza acestora.
„Studiul nostru se adaugă la dovezile că fumatul provoacă îmbătrânirea. Deoarece există beneficii clare pentru sănătate în ceea ce priveşte renunţarea la fumat, este timpul să includem sprijin pentru renunţarea la fumat, precum şi tratamentul în managementul clinic zilnic, pentru a ne ajuta să creăm un mediu fără fum de ţigară pentru următoarea generaţie", a recomandat cercetătorul.
Dr. Dai şi dr. Chen vor efectua cercetări suplimentare pentru a valida aceste descoperiri.
De asemenea, ei sunt interesaţi să exploreze în continuare efectul expunerii pasive la fumul de ţigară asupra autoreparării, regenerării şi îmbătrânirii ţesuturilor, în special în ceea ce priveşte modul în care ar putea afecta copiii.
„Acest studiu abordează întrebarea dacă fumatul afectează lungimea telomerilor. Telomerii protejează capetele cromozomilor. Dacă telomerii devin scurţi, celulele nu se mai pot diviza cu succes, iar acestea mor. Dr. Dai şi colegii săi, într-un studiu efectuat pe o jumătate de milion de adulţi, arată o asociere clară între fumat şi lungimea redusă a telomerilor", a comentat profesorul Jonathan Grigg, preşedintele Comitetului pentru controlul tutunului al Societăţii Europene de Pneumologie, care nu a fost implicat în această cercetare.
„Acest studiu a aplicat randomizarea mendeliană, o metodă binecunoscută pentru a oferi un nivel bun de dovezi şi pentru a putea arăta relaţii de cauzalitate, pentru a susţine studiile anterioare, observaţionale, care sugerează că fumatul cauzează îmbătrânirea, în timp ce renunţarea la fumat poate inversa acest efect. Va fi interesant de văzut ce au descoperit cercetătorii în legătură cu efectele fumatului pasiv asupra lungimii telomerilor", a mai adăugat el.
