În contextul actualei urgenţe climatice, impactul temperaturilor extreme asupra sănătăţii umane reprezintă o preocupare majoră pentru comunitatea ştiinţifică şi pentru societate. Copiii sunt deosebit de vulnerabili la schimbările de temperatură, deoarece mecanismele lor de termoreglare sunt încă imature.
Un studiu, publicat miercuri în revista Nature Climate Change, evidenţiază vulnerabilitatea fetuşilor şi a copiilor la temperaturi extreme.
Scanările cerebrale efectuate pe mai mult de 2.000 de preadolescenţi sugerează că expunerea la căldură şi frig în primii ani de viaţă poate avea efecte de durată asupra microstructurii materiei albe din creier, în special la populaţiile fără resurse materiale.
Această cercetare a fost condusă de Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal).
„Ştim că un creier în curs de dezvoltare al fetuşilor şi al copiilor este deosebit de sensibil la expunerile din mediul înconjurător şi există unele dovezi preliminare care sugerează că expunerea la frig şi căldură poate afecta sănătatea mentală şi performanţa cognitivă la copii şi adolescenţi”, spune într-un comunicat al ISGlobal, Mònica Guxens, cercetător la Erasmus MC şi Centrul spaniol de Cercetare Biomedicală în Epidemiologie şi Reţeaua de Sănătate Publică (CIBERESP).
Cu toate acestea, există o lipsă de studii care să evalueze eventualele modificări ale structurii creierului ca urmare a acestor expuneri, adaugă ea.
În acest studiu, o echipă condusă de Guxens a analizat structura materiei albe din creierul preadolescenţilor pentru a identifica intervalele de susceptibilitate la expunerea la frig şi căldură la începutul vieţii.
Analiza a inclus 2.681 de copii din Studiul Generation R, o cohortă de naşteri din Rotterdam, care au fost supuşi imagisticii prin rezonanţă magnetică (RMN) între 9 şi 12 ani.
Protocolul RMN a evaluat conectivitatea cerebrală prin măsurarea magnitudinii şi a direcţiei de difuzie a apei în materia albă a creierului.
În creierele mai mature, apa curge mai mult într-o singură direcţie decât în toate direcţiile, ceea ce dă valori mai mici pentru un marker numit difuzivitate medie (coeficientul de difuzie) şi valori mai mari pentru un alt marker numit anizotropie fracţionată.
Echipa de cercetare a folosit o abordare statistică avansată pentru a estima, pentru fiecare participant, expunerea la temperaturi medii lunare de la concepţie până la vârsta de 8 ani şi efectul acestora asupra acestor parametri de conectivitate (difuzivitatea medie şi anizotropia fracţionată) măsuraţi la 9-12 ani.
Fereastra de susceptibilitate între sarcină şi vârsta de trei ani
Rezultatele arată că expunerea la frig în timpul sarcinii şi în primul an de viaţă, precum şi expunerea la căldură de la naştere până la vârsta de 3 ani au fost asociate cu o difuzivitate medie mai mare la preadolescenţă, ceea ce indică o maturizare mai lentă a materiei albe.
Frigul şi căldura, în acest caz, sunt definite ca fiind acele temperaturi care se află la capătul inferior şi, respectiv, superior al distribuţiei temperaturilor în regiunea studiată.
Fibrele materiei albe sunt responsabile de conectarea diferitelor zone ale creierului, permiţând comunicarea între ele.
Pe măsură ce materia albă se dezvoltă, această comunicare devine mai rapidă şi mai eficientă.
„Studiul nostru este ca o fotografie la un anumit moment în timp şi ceea ce vedem în acea imagine este că participanţii mai expuşi la frig şi la căldură prezintă diferenţe într-un parametru - difuzivitatea medie - care este legat de un nivel mai scăzut de maturizare a materiei albe", explică Laura Granés, cercetător la Institutul de Cercetare Biomedicală Bellvitge (IDIBELL) şi ISGlobal şi primul autor al studiului.
În studiile anterioare, alterarea acestui parametru a fost asociată cu o funcţie cognitivă mai slabă şi cu anumite probleme de sănătate mintală, adaugă ea.
„Cele mai mari modificări ale parametrilor de conectivitate sunt observate în primii ani de viaţă”, spune coautorul şi cercetătorul Carles Soriano, de la Universitatea din Barcelona (UB), IDIBELL, şi Centrul pentru cercetare biomedicală în reţeaua de sănătate mintală (CIBERSAM) din Spania.
Rezultatele sugerează că în această perioadă de dezvoltare rapidă a creierului, expunerea la frig şi căldură poate avea efecte de durată asupra microstructurii materiei albe.
Nu a fost găsită nicio asociere între expunerea la temperatură în primii ani de viaţă şi anizotropia fracţională la 9-12 ani.
Autorii susţin că o posibilă explicaţie poate fi aceea că aceşti doi parametri reflectă modificări microstructurale diferite şi că difuzivitatea medie poate fi un indicator mai robust al maturizării materiei albe, în comparaţie cu anizotropia fracţionată.
Copiii mai săraci sunt mai expuşi riscului
O analiză stratificată în funcţie de condiţiile socio-economice a arătat că acei copii care trăiesc în cartiere mai sărace au fost mai vulnerabili la expunerea la frig şi căldură.
La aceşti copii, ferestrele de susceptibilitate la frig şi căldură au fost similare cu cele identificate în cohorta generală, dar au început mai devreme.
Aceste diferenţe pot fi legate de condiţiile de locuit şi de sărăcia energetică.
Un mecanism important care ar putea explica efectul temperaturii ambiante asupra neurodezvoltării ar putea fi legat de o calitate mai slabă a somnului.
Alte mecanisme posibile includ perturbarea funcţiilor placentei, activarea axei hormonale care duce la o producţie mai mare de cortizol sau procese inflamatorii.
„Descoperirile noastre contribuie la creşterea gradului de conştientizare a vulnerabilităţii fetuşilor şi copiilor la schimbările de temperatură”, scriu cercetătorii.
Constatările subliniază, de asemenea, necesitatea de a concepe strategii de sănătate publică pentru a proteja comunităţile cele mai vulnerabile în faţa urgenţei climatice iminente.
