Dieta şi suplimentele pot influenţa răspunsul la imunoterapia cancerului prin modificări ale microbiotei intestinale, sugerează o nouă cercetare.
Într-un mic studiu al pacienţilor cu melanom, o dietă bogată în fibre a fost asociată cu o diversitate microbiană intestinală mai mare şi un răspuns mai bun la imunoterapie, în timp ce terapia cu probiotice a avut efectul opus.
”Există o percepţie că luarea probioticelor îmbunătăţeşte sănătatea intestinului, dar rezultatele noastre, sugerează că aceasta nu se întâmplă în cazul pacienţilor cu cancer”, a spus dr. Christine Spencer, de la Institutul Parker pentru Imunoterapia Cancerului din San Francisco, California, citat de Reuters.
Dr. Spencer a remarcat că numai aproximativ 20% până la 30% dintre pacienţii cu cancer răspund la imunoterapia cu blocarea punctului de control imun.
Cercetătorii au colectat date privind dieta şi utilizarea suplimentelor şi au analizat microbiota intestinului folosind mostre de scaun de la 113 pacienţi cu melanom care începuseră tratamentul cu imunoterapie.
Ei au descoperit că o diversitate microbiotică mai mare se corelează cu răspunsul la terapie indiferent de tipul tratamentului. Ei au descoperit, de asemenea, că o dietă bogată în fibre a fost asociată pozitiv cu bacteriile dovedite anterior ca fiind asociate cu răspunsul la imunoterapia anti-PD-1.
”De asemenea, am observat corelaţii în microbiotă care au avut sens în ceea ce priveşte această asociere fibră-răspuns imunoterapie prin aceea că pacienţii care au consumat alimente bogate în fibre, de exemplu fructe, legume şi cereale integrale, au avut niveluri mai ridicate de bacterii pro-răspuns, în timp ce cei cu diete bogate în carne prelucrată şi zaharuri adăugate au avut microbiote cu mai puţine dintre aceste bacterii asociate cu un răspuns pozitiv la imunoterapie”, a mai spus dr. Spencer.
Într-un subgrup de 46 de pacienţi trataţi cu un inhibitor PD-1, cei care au raportat o dietă bogată în fibre au fost de aproximativ cinci ori mai susceptibili de a răspunde terapiei comparativ cu cei care au consumat o dietă cu mai puţine fibre.
În plus, mai mult de 40% dintre pacienţi au consumat suplimente probiotice şi, în mod surprinzător, acest lucru a fost asociat cu diversitatea microbiană mai scăzută care anterior a fost legată de un răspuns mai slab la imunoterapia anti-PD-1, au mai precizat autorii cercetării.
Pe baza acestor rezultate preliminare, trebuie să reconsiderată utilizarea probioticelor fără prescripţie medicală la pacienţii cu cancer, cel puţin până când vor exista mai multe date care să susţină siguranţă şi eficacitatea lor se mai arată în concluziile studiului.
