Prevalenţa bolilor alergice a crescut semnificativ în ultimele decenii, generând poveri financiare şi sociale substanţiale. Din acest motiv, cercetătorii încearcă să găsească noi abordări pentru prevenirea şi tratarea acestor boli.
O teză de doctorat realizată la Universitatea Finlandei de Est arată că există o conexiune între răspunsurile imune şi expunerea la diferiţi factori de risc de la începutul vieţii, cum ar fi factori obstetrici, praful sau poluarea aerului.
Câteva schimbări în răspunsurile imune sunt vizibile până la adolescenţă.
Studiul a demonstrat asocieri între aceste expuneri la începutul vieţii şi răspunsurile imune, atât in vivo, cât şi in vitro, scrie sciencedaily.com.
Studiul a scos la iveală câteva mecanisme imunologice din spatele diferitor expuneri şi o cunoaştere mai profundă a mecanismelor ce facilitează astmul sau protejează împotriva acestuia.
Mai mult, abordarea metodologică dezvoltată a oferit o nouă perspectivă, ce ar putea fi folosită în studiile despre boli imune legate de mediul înconjurător şi mecanismele acestora.
Aceste studii sugerează faptul că obţinerea unor date comparabile de la expuneri variate la mediu ar putea duce la descoperirea unor noi factori imunologici şi ar oferi noi instrumente pentru evaluarea riscurilor şi dezvoltarea strategiilor preventive.
Există dovezi că diferite tipuri de expunere la începutul vieţii pot reduce riscul bolilor alergice. Astfel, creşterea într-un mediu dominat de agricultură poate scădea riscul bolilor alergice.
Pe de altă parte, naşterea prin operaţie cezariană este considerată un factor de risc. Rolul altor factori obstetrici este mai puţin studiat.
Altă expunere dăunătoare este la poluarea aerului, în special la particule, unde s-a observat creşterea prevalenţei astmului şi exacerbările la copii. Oricum, mecanismele sunt încă neclare, provocând o întârziere în dezvoltarea strategiilor de prevenire a astmului.
Studii anterioare au arătat că dezvoltarea imunologică începe deja din timpul sarcinii şi copilăriei timpurii. Prin urmare, expunerea la factori de risc în acest punct critic al dezvoltării imune poate modifica răspunsurile imunologice şi celulele şi influenţează riscul alergiilor şi al altor boli imune.
Studiul a explorat modul în care diferite expuneri din timpul sarcinii, naşterii, sau al copilăriei modulează răspunsurile imune asupra astmului la copii. Acesta s-a bazat pe trei expuneri diferite: una care protejează împotriva astmului (agricultura) şi două care facilitează astmul (naşterea prin cezariană şi poluarea aerului).
”Am studiat dacă celulele dendritice circulante sunt asociate cu agricultura, astmul, sau atopia, dacă factorii obstetrici afectează răspunsurile imune în cazul adolescenţilor ce au fost născuţi prin cezariană şi dacă praful şi particulele aerului urban au efecte imunomodulatoare asupra celulelor imune circulante ale copiilor”, spune cercetătoarea Maria-Viola Martikainen de la Universitatea Finlandei de Est.
Pentru a răspunde acestor întrebări, cercetătorii au studiat asocierile între expuneri şi răspunsurile imunologice.
Expunerile de mediu studiate au fost asociate cu răspunsurile imune asupra astmului. Asocierea inversă între expunerea la praful de fermă şi unul din subseturile studiate şi asocierea dintre acest subset şi astm în cazul copiilor ce locuiesc la fermă sugerează că acest subset joacă un rol de imunoreglare.
Pe de altă parte, lipsa proceselor naturale de naştere şi terapiei intensive neonatale a dus la alterări de lungă durată ale răspunsurilor imune.
Efectele stimulative ale prafului de fermă şi cele inhibitoare ale aerului poluat asupra răspunsurilor indică faptul că aceste expuneri le pot modifica.
