Fibrilaţia atrială, o afecţiune caracterizată prin tulburări ale frecvenţei inimii, este asociată cu un risc crescut de demenţă, arată un studiu realizat de cercetători din Suedia.
Acestă descoperire indică, însă, şi o strategie de prevenire potenţială, susţin cercetătorii.
În fibrilaţia atrială, atriile inimii - sau camerele care primesc sânge şi apoi o trimit ventriculelor, care o pompează către restul corpului - bat neregulat şi, din acest motiv, sângele poate să pătrundă în interiorul inimii şi să formeze cheaguri, care pot circula mai târziu în creier, ducând la accidente vasculare cerebrale.
Într-un studiu publicat în revista Neurology, cercetătorii de la Institutul Karolinska şi Universitatea din Stockholm, Suedia, explică faptul că fibrilaţia atrială este asociată cu un risc crescut de apariţie a demenţei, scrie medicalnewstoday.com.
În noul studiu, experţii au analizat datele colectate de la 2.685 de participanţi cu o vârstă medie de 73 de ani. Toate persoanele incluse în studiu au fost urmărite pentru o perioadă medie de 6 ani.
Analiza datelor a arătat că fibrilaţia atrială creşte, de asemenea, riscul apariţiei unei alte probleme de sănătate pe măsura înaintării în vârstă a oamenilor - demenţa.
”Fluxul de sânge redus cauzat de fibrilaţia atrială poate afecta creierul în mai multe moduri. Studiul nostru a arătat o legătură clară între cele două şi a constatat că folosirea de anticoagulanţi poate reduce riscul de demenţă”, explică unul dintre autorii studiului, Chengxuan Qiu.
Echipa a intervievat fiecare persoană şi a efectuat un examen medical la momentul iniţial şi apoi după 6 ani. pentru participanţii mai tineri de 78 ani. sau o dată la 3 ani, în cazul participanţilor cu vârsta de cel puţin 78 de ani la începutul studiului.
Niciunul dintre aceşti voluntari nu a avut dementă la momentul iniţial, deşi 9% dintre participanţi (243 persoane) au fost diagnosticaţi cu fibrilaţia atrială.
În perioada de urmărire, 11% din numărul total de participanţi (279 de indivizi) au dezvoltat fibrilaţie atrială, iar 15% (399 persoane) au primit un diagnostic de demenţă.
După analizarea datelor, cercetătorii au arătat că funcţia cognitivă- în principal capacitatea de gândire şi memoria - a participantilor cu fibrilaţie atrială are tendinţa de a se deteriora mai rapid decaâ în cazul persoanelor cu sisteme cardiovasculare sănătoase.
De asemenea, persoanele cu fibrilaţie atrială au avut riscuri cu 40% mai mari de a dezvolta demenţă în comparaţie cu cei sănătoşi.
Dintre cei 2163 de participanti fără acestă boală, 10% (278 persoane) au fost diagnosticate cu demenţă pe parcursul studiului. În cazul celor 522 de persoane cu fibrilaţie atrială, însă, 23% (121 persoane) au dezvoltat demenţă.
De asemenea, cercetătorii au constatat că participanţii cu fibrilaţie atrială care au folosit anticoagulanţi pentru a preveni apariţia unor cheaguri de sânge au avut un risc cu 60% mai mic de a dezvolta demenţă, comparativ cu cei care nu au luat medicamente de acest fel.
”Presupunând că există o relaţie cauză - efect între utilizarea anticoagulanţilor şi riscul redus de demenţă, am estimat că aproximativ 54% din cazurile de demenţă ar fi fost ipotetic împiedicate dacă toţi oamenii cu fibrilaţie atrială ar fi luat medicamente anticoagulante”, a mai susţinut Qui,
Studiul realizat în Suedia are unele limitări, cum ar fi faptul că nu a făcut distincţie între diferitele subtipuri de fibrilaţie atrială.
