Un studiu clinic randomizat a evaluat dacă injecţiile cu toxină botulinică de tip A (botox), produsă pe bacteria, Clostridium botulinum, în muşchii gambei ar putea aduce beneficii copiilor cu paralizie cerebrală.
Tratamentul cu botox este o terapie injectabilă temporară pentru a reduce spasticitatea musculară [1].
Injecţiile cu botox pot ajuta copiii cu paralizie cerebrală să obţină ameliorarea muşchilor spastici şi a durerii.
Botoxul nu este autorizat de autorităţile de reglementare din domeniul sănătăţii pentru paralizia cerebrală, dar unii medici îl utilizează off-label.
Oamenii de ştiinţă testează acum toxina botulinică în studii preclinice pentru o potenţială aplicaţie ca tratament în cazul copiilor cu paralizie cerebrală.
„Am emis ipoteza că injecţiile cu toxina botulinică de tip A (botulinumtoxin-A) în muşchii gambei ar face mersul mai uşor, prin îmbunătăţirea funcţionării articulaţiei gleznei în urma reducerii spasticităţii”, au scris autorii într-un articolul ce urmează să fie publicat în revista Developmental Medicine & Child Neurology.
În cadrul studiului, un tratament cu botulinumtoxin-A nu a fost superior placebo în ceea ce priveşte facilitarea mersului (măsurată ca o reducere a costului energetic sau îmbunătăţirea capacităţii de mers).
Totuşi, au existat unele dovezi ale unei îmbunătăţiri întârziate a costului energetic.
În plus, au existat unele dovezi ale unei scăderi a intensităţii durerii la nivelul gambei.
Nu au fost înregistrate evenimente adverse grave legate de tratamentul cu botulinumtoxină-A.
Botox este denumirea comercială a unui medicament injectabil fabricat dintr-o substanţă extrem de toxică creată de bacterii, toxina botulinică A.
Bacteria Clostridium botulinum produce această neurotoxină puternică. Atunci când este ingerată, aceasta este extrem de toxică şi mortală.
Alimentele deteriorate şi contaminate de această bacterie provoacă boala cunoscută sub numele de botulism, un tip de intoxicaţie alimentară foarte gravă şi uneori fatală.
În doze mai mici şi injectată local mai degrabă decât ingerată, toxina botulinică A poate fi utilizată din motive cosmetice şi medicale. Allergan a dezvoltat Botox şi a obţinut aprobarea din partea Administraţiei americane pentru alimente şi medicamente (FDA) în 1989.
FDA a aprobat toxina botulinică pentru mai multe utilizări, inclusiv vezica hiperactivă şi incontinenţa urinară, migrene şi mai multe afecţiuni şi simptome care implică muşchii. De asemenea, este utilizat în cosmetică pentru a netezi ridurile şi a reduce transpiraţia.
Botox-ul acţionează în aceste tratamente medicale prin slăbirea sau paralizarea completă a muşchilor specifici în care este injectat sau prin blocarea anumitor nervi de la declanşare. Paralizia sau efectul de slăbirea muşchilor spastici nu este permanent şi dispare în cele din urmă.
Această acţiune are ca efect relaxarea muşchilor şi diminuarea durerii, precum şi alte efecte conexe. Folosit ca o injecţie locală, botox nu este susceptibil de a provoca botulism, dar există unele riscuri şi potenţiale efecte secundare.
Botox pentru spasticitatea cauzată de paralizia cerebrală
Printre utilizările aprobate pentru botox sunt câteva care se referă la funcţia musculară. Acesta este aprobat pentru tratarea spasticităţii musculare şi adistoniei gâtului la adulţi, care este o mişcare musculară repetitivă şi anormală care poate fi dureroasă sau debilitantă.
FDA nu a aprobat botox pentru a fi utilizat la copiii cu spasticitate a membrelor inferioare, dar acesta este exact modul în care este utilizat la unii copii cu paralizie cerebrală.
Un medicament neaprobat pentru o anumită utilizare nu înseamnă că este interzis pentru acea utilizare.
Furnizorii de asistenţă medicală pot folosi discreţia profesională pentru a determina dacă beneficiile depăşesc riscurile unora dintre aceste intervenţii medicale.
Unii copii beneficiază de botox, în special pentru spasticitatea din partea inferioară a corpului.[2] Alte utilizări pot include injectarea de botox în muşchi specifici, oriunde în corp, care se confruntă cu spasme.
Unele dintre beneficiile pe care le pot avea aceşti copii în urma injecţiilor includ o mai bună gamă de mişcări, poziţii mai bune ale membrelor şi articulaţiilor, mai puţine mişcări spastice, mai puţină durere şi o îmbunătăţire a mersului.
Uşurarea pe care o oferă înseamnă, de asemenea, că intervenţia chirurgicală pentru corectarea problemelor musculare şi articulare poate fi amânată până când copilul este mai mare şi există mai puţine riscuri.
Potenţialul pe termen lung al botoxului ca tratament al paraliziei cerebrale
O injecţie cu botox nu este considerată în prezent o soluţie permanentă pentru spasticitatea musculară la copiii cu paralizie cerebrală. Efectele unei injecţii cu botox sunt temporare, indiferent de utilizare. Cât timp durează depinde de individ, de cantitatea injectată şi de scopul injecţiei.
Cu toate acestea, studiile au analizat dacă aceste injecţii ar putea sau nu să îmbunătăţească tonusul muscular şi mişcarea unui copil în timp.
Într-un studiu, cercetătorii au concluzionat că injecţiile multiple pe parcursul a doi ani au avut efecte pozitive pe termen lung. Tonusul muscular şi funcţia motorie brută au fost măsurate la aceşti copii înainte de injecţii şi la aproape doi ani după injecţii repetate.
Tonusul muscular nu a părut să se schimbe în timp, însă cercetătorii au observat îmbunătăţiri ale funcţiei motorii brute. Cu alte cuvinte, copiii aveau în continuare o tonicitate ridicată, dar au avut mişcări îmbunătăţite[4].
Injecţiile cu botox au potenţialul de a ajuta un copil care se luptă cu mişcări musculare spastice din cauza paraliziei cerebrale. Există riscuri şi potenţial de efecte secundare, ca să nu mai vorbim de potenţialul unei infecţii care pune viaţa în pericol.
Părinţii şi medicii trebuie să decidă dacă riscurile merită beneficiile copilului în ceea ce priveşte mişcarea, confortul şi ameliorarea durerii.
Există efecte secundare ale injecţiilor cu botox?
Injecţiile localizate cu botox îi poate ajuta pe unii copii să se simtă mai bine şi să se mişte mai bine, dar injecţiile cu botox nu sunt lipsite de riscuri.
Informaţiile de pe ambalajul medicamentului afirmă explicit că nu se ştie dacă aceste injecţii sunt utile sau sigure pentru tratarea rigidităţii musculare a membrelor inferioare.
Această declaraţie este necesară deoarece nu au existat studii clinice pentru această utilizare specială a medicamentului, iar autorităţile de reglementare din domeniul sănătăţii nu l-au aprobat pentru spasticitatea la copii.
În Statele UNite, de exemplu, FDA a solicitat ca ambalajul botox să includă un avertisment special de tip chenar negru (black-box). Acest tip de avertisment este rezervat pentru cele mai grave şi potenţial ameninţătoare de viaţă posibile efecte secundare ale unui medicament.
Pentru botox, acest avertisment precizează că toxina se poate răspândi dincolo de locul injecţiei şi poate provoca simptome de botulism.
În cazurile în care acest lucru a fost raportat, simptomele au apărut oriunde între câteva ore şi câteva săptămâni după injectare. Acest efect poate duce la deces, iar riscul este cel mai semnificativ în cazul copiilor trataţi pentru spasticitate.
Avertismentul trebuie luat în serios, dar riscul general de apariţie a acestui efect este scăzut.
Există, totuşi, unele efecte secundare mai frecvente şi mai puţin grave. Acestea includ slăbiciune generală, slăbiciune la nivelul membrului injectat cu botox, durere la locul injecţiei şi infecţie la locul injecţiei.
Referinţe:
- Botulinum Toxin: Overview, History, Mechanism of Action. (2019, December 5). Diseases & Conditions - Medscape Reference.
Retrieved from: https://emedicine.medscape.com/article/325451-overview - Botulinum Toxin Therapy For Lower-Extremity Spasticity in Children. (2007, February 16). Medscape.
Retrieved from: https://www.medscape.com/viewarticle/550741 - Botox injections. (2019, February 13). Mayo Clinic - Mayo Clinic.
Retrieved from: https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/botox/about/pac-20384658 - Long-term effect of repeated injections of botulinum toxin in children with cerebral palsy: a prospective study. (n.d.). PubMed Central (PMC). National Institutes of Health.
Retrieved from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2656782/
