Preeclampsia este o complicaţie a sarcinii în care gravida este posibil să aibă tensiune arterială ridicată, niveluri ridicate de proteină în urină, acest lucru fiind un semn de leziuni renale, sau alte semne care indica organe interne afectate. Acest sindrom poate include afectări variate ale unor organe şi sisteme de importanţă vitală printre care se numără rinichi, ficat, inimă, vase de sânge, sistem nervos, coagularea sângelui. În prezent, preeclampsia poate fi vindecată doar prin naşterea bebeluşului.
Un anticorp dezvoltat de cercetători canadieni împreună cu o echipă din Statele Unite, aflat în prezent în curs de testare pentru tratarea leziunilor cerebrale traumatice şi a bolii Alzheimer, ar putea ajuta şi la diagnosticarea şi tratarea preeclampsiei.
Cercetătorii de la universităţile Western (Canada) şi Brown (Statele Unite), au făcut un progres revoluţionar în identificarea cauzei principale şi a unei potenţiale terapii pentru preeclampsie.
Această complicaţie a sarcinii afectează până la opt la sută dintre sarcini la nivel mondial şi este principala cauză a mortalităţii materne şi fetale din cauza naşterii premature, a complicaţiilor legate de placentă şi a lipsei de oxigen.
O nouă cercetarea a identificat o proteină toxică, cis P-tau, în sângele şi placenta pacientelor cu preeclampsie.
Potrivit studiului, publicat recent în Nature Communications, cis P-tau este un factor circulant central al preeclampsiei cu un rol major în provocarea complicaţiilor mortale.
„Cauza principală a preeclampsiei a rămas (până acum) necunoscută, iar fără o cauză cunoscută nu a existat niciun tratament. Naşterea înainte de termen este singura măsură de salvare a vieţii", a declarat dr. Kun Ping Lu, profesor de biochimie şi oncologie la facultatea de medicină şi stomatologie din Ontario (Canada).
Studiul identifică cis P-tau ca fiind un principal vinovat şi biomarker pentru preeclampsie, potrivit concluziilor acestui studiu.
„Proteina toxică ar putea fi utilizată pentru diagnosticarea timpurie a complicaţiilor şi este o ţintă terapeutică ccheie", a declarat dr. Surendra Sharma, de la Brown.
În 2016, dr. Sharma, unul dintre cei mai importanţi cercetători în domeniul preeclampsiei, şi echipa sa au identificat că această afecţiune şi boli precum Alzheimer au cauze profunde similare legate de probleme legate de proteine.
Această cercetare se bazează pe această descoperire.
Până acum, cis P-tau era asociat în principal cu tulburări neurologice precum boala Alzheimer, leziuni cerebrale traumatice (TCC) şi AVC.
Această asociere a fost descoperită de Kun Ping Lu şi Xiao Zhen Zhou de la Western, în 2015, ca urmare a deceniilor lor de cercetare privind rolul proteinei tau în cancer şi Alzheimer.
Un anticorp dezvoltat de Zhou în 2012 pentru a viza doar proteina toxică, lăsând nevătămată perechea sa sănătoasă, se află în prezent în curs de testare clinică la pacienţii umani care suferă de TCC şi de boala Alzheimer.
Anticorpul a furnizat rezultate promiţătoare pe modele animale şi pe culturi de celule umane în tratarea afecţiunilor cerebrale.
Cercetătorii au fost curioşi dacă acelaşi anticorp ar putea funcţiona ca un potenţial tratament şi pentru preeclampsie.
În urma testării anticorpului pe modele de şoareci, aceştia au descoperit rezultate uimitoare.
„În acest studiu, am constatat că anticorpul cis P-tau a epuizat eficient proteina toxică din sânge şi placentă şi a corectat toate caracteristicile asociate cu preeclampsia la şoareci", a declarat dr. Sharma.
Potrivit acestuia, caracteristicile clinice ale preeclampsiei, cum ar fi tensiunea arterială crescută, prezenţa excesivă de proteine în urină şi restricţia creşterii fetale, printre altele, au fost eliminate, iar sarcina a fost normală
Dr. Sharma şi echipa sa de la Brown lucrează la dezvoltarea unui test pentru detectarea timpurie a preeclampsiei şi a unor terapii pentru tratarea acestei afecţiuni. În opnia sa, rezultatele acestui studiu i-au adus mai aproape de obiectivul lor.
Femeile de culoare şi hispanice sunt mai susceptibile
Moartea tragică a campioanei americane la atletism Tori Bowie, la începutul acestui an, a pus în centrul atenţiei preeclampsia, care afectează în mod disproporţionat femeile de culoare şi hispanice.
O medaliată cu aur, argint şi bronz la Jocurile Olimpice din 2016, Bowie, în vârstă de 32 de ani, a fost găsită moartă în patul ei pe 2 mai 2023, în timp ce era însărcinată în aproximativ opt luni. Potrivit raportului de autopsie, complicaţiile ar fi putut implica eclampsia - o formă severă de preeclampsie.
„Cercetările au arătat că femeile din anumite rase au gene care ar putea duce, eventual, la niveluri de tensiune arterială mai mari decât media, creând în cele din urmă condiţii pentru preeclampsie în timpul sarcinii", a spune dr. Sharma.
„Cu toate acestea, este de asemenea adevărat că în multe ţări cu un nivel socio-economic scăzut nu există un registru care să înregistreze cazurile de EP. Aşadar, legătura sa cu alţi factori de mediu este încă neclară", a precizat el.
Preeclampsia şi creierul
Cercetările recente au făcut lumină, de asemenea, asupra impactului pe termen lung al preeclampsiei şi a posibilelor legături cu sănătatea creierului.
„Preeclampsia prezintă pericole imediate atât pentru mamă, cât şi pentru făt, dar efectele sale pe termen lung sunt mai puţin înţelese şi încă în desfăşurare", a explicat dr. Sharma.
El a mai precizat că, cercetările sugerează un risc sporit de demenţă mai târziu în viaţă atât pentru mamele care au suferit de preeclampsie, cât şi pentru copiii lor.
Cu toate acestea, legătura cauzală dintre preeclampsie şi demenţă nu este cunoscută.
Cercetătorii spun că acest nou studiu a identificat o potenţială cauză de bază a relaţiei complexe dintre preeclampsie şi sănătatea creierului.
„Studiul nostru adaugă un alt strat la această complexitate. Pentru prima dată, am identificat niveluri semnificative de cis P-tau în afara creierului în placenta şi sângele pacienţilor cu preeclampsie. Acest lucru sugerează o legătură mai profundă între preeclampsie şi problemele legate de creier", a declarat la rândul său Sukanta Jash de la Brown, autorul principal al studiului.
Pe măsură ce oamenii de ştiinţă cercetează mai adânc, modul în care organismul nostru răspunde la stres apare, de asemenea, ca un factor potenţial în apariţia preeclampsiei.
„Deşi genetica joacă un rol, factori precum stresul ar putea fi o piesă importantă din acest puzzle. Înţelegerea modului în care stresul şi alţi factori de mediu se intersectează cu markerii biologici precum cis P-tau ar putea oferi o imagine mai completă", a completat Jash, profesor asistent de cercetare în biologie moleculară, biologie celulară şi biochimie, şi pediatrie la Brown.
O enzimă de răspuns la stres numită Pin1
În 1996 şi 1997, Lu şi Zhou au făcut descoperirea revoluţionară a Pin1, care s-a dovedit a fi o enzimă de răspuns la stres.
Aceasta este o proteină specifică din celule care devine activă sau îşi schimbă comportamentul ca răspuns la factorii de stres, cum ar fi provocările de mediu, toxinele sau schimbările fiziologice.
„Pin1 joacă un rol esenţial în menţinerea proteinelor, inclusiv a proteinei tau, în forma funcţională în timpul stresului, explică prof. Zhou, specialist în patologie şi medicină de laborator la facultatea canadiană de medicină şi stomatologie Schulich.
Interesant este faptul că Pin1 este un jucător cheie în reţelele de semnalizare a cancerului, activând numeroase proteine care cauzează cancerul şi dezactivând multe dintre cele care suprimă cancerul, a arătat el.
Prezentă la niveluri ridicate în majoritatea cancerelor umane, enzima este deosebit de activă în celulele stem canceroase, despre care se crede că au un rol central în apariţia şi răspândirea tumorilor şi care sunt greu de ţintit cu tratamentele existente.
„În esenţă, atunci când Pin1 este activat, poate duce la cancer. Pe de altă parte, atunci când există o scădere sau o dezactivare a Pin1, aceasta duce la formarea proteinei toxice cis P-tau, care duce la pierderea memoriei în cazul bolii Alzheimer, TCC sau AVC. Acum, am descoperit şi legătura sa cu preeclampsia", a declarat Zhou.
Rezultatele au implicaţii de anvergură, spun cercetătorii.
„Ar putea revoluţiona modul în care înţelegem şi tratăm o serie de afecţiuni, de la probleme legate de sarcină la tulburări cerebrale", a mai spus Lu.
