Mulţi cercetători caută metode eficiente pentru a diagnostica mai repede boala Alzheimer. Una dintre metodele cu mare potenţial este urmărirea activităţii creierului unei persoane, care încetineşte în anumite regiuni ce sunt predispuse a fi afectate de boală în etapa următoare, conform unor noi descoperiri ale cercetătorilor de la Baycrest, un centru academic în domeniul sănătăţii afiliat Universităţii din Toronto.
Studiul, prezentat în publicaţia Human Brain Mapping, a arătat că persoanele aflate în stadiile incipiente ale bolii (cu uşoară insuficienţă cognitivă) şi cei cu o formă rară de demenţă lingvistică (afazia progresivă primară) au prezentat unde cerebrale lente şi semne subtile de deteriorări în regiunile cerebrale răspunzătoare de memorie şi planificare.
Aceste persoane au arătat doar probleme minore de memorie şi gândire, dar undele ce încetineau au prezis severitatea afecţiunii lor, cum ar fi gradul de pierdere a memoriei.
”Folosind imagistica creierului, am fost capabili să arătăm că această încetinire a activităţii electrice apare în regiuni specifice care încă nu au pierdut celule cerebrale, dar sunt afectate negativ de către boală.Asta înseamnă că aceste zone ar putea fi mai receptive la tratamente, având în vedere că celulele cerebrale nu au murit încă şi doar încep să aibă parte de daune", a afirmat dr. Jed Meltzer, autor al studiului, citat de sciencedaily.com.
Studiul a idenitifcat un biomarker potenţial ce anuţă momentul în care celulele cerebrale încep să funcţioneze necorespunzător şi este primul pas pentru a implementa tratamente în timpul stadiilor incipiente ale afecţiunilor neurodegenerative.
Surprinzător, studiul de asemenea a arătat că adulţii sănătoşi la o vârstă mai înaintată au prezentat unde cerebrale mai rapide, în comparaţie cu adulţi tineri, ceea ce este opus traiectoriei în cazul adulţilor înaintaţi în vârstă, cu demenţă.
”Una dintre provocările în diagnosticarea bolii Alzheimer este de a stabili dacă schimbările în structura creierului sunt o parte a procesului normal de îmbătrânire sau sunt chiar semne timpurii ale afecţiunii. Bazându-se pe aceste descoperiri, cercetătorii ar putea utiliza măsurători ale activităţii cerebrale înainte şi după o intervenţie, pentru a testa eficacitatea într-o manieră mai rapidă şi mai clară”, spune dr. Meltzer.
Studiul a analizat şi activitatea electrică a creierului şi structurile cerebrale a 64 de adulţi cu probleme de concentrare.
Magnetoencefalografia (MEG) a fost folosită pentru a măsura undele cerebrale şi a identifica locul lor specific, iar imagistica prin rezonanţă magnetică (RMN) a fost folosită pentru a evalua pierderea celulelor cerebrale. Participanţilor la cercetare le-au fost de asemenea testate abilităţile cognitive.
Ca viitori paşi, echipa explorează folosirea stimulărilor creierului, ca o metodă de a încetini progresia afecţiunilor neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer.
