Persoanele cu reflux gastric tind să se confrunte cu arsuri la stomac şi ulcere, iar cele cu reflux acid frecvent pot dezvolta boala de reflux gastroesofagian. Luarea câtorva antiacide după o mâncare picantă vă poate uşura arsurile la stomac, dar ar putea avea un efect secundar foarte dureros şi surprinzător, au descoperit oamenii de ştiinţă.
O nouă cercetare sugerează că persoanele care iau medicamente pentru reducerea acidităţii ar putea fi mai predispuse la apariţia migrenelor.
Aceste medicamente care reduc aciditatea includ inhibitori ai pompei de protoni (omeprazol, esomeprazol), antagonişti ai receptorilor H2 de histamină (blocante H2, cum ar fi cimetidina şi famotidina) şi suplimente antiacide.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Maryland au documentat o asociere între cele două, fără a pretinde însă că au dovezi definitive care să ateste că medicamentele care reduc aciditatea provoacă migrene.
Refluxul de acid se referă la momentul în care acidul gastric curge în esofag, ceea ce se întâmplă de obicei după o masă sau în timp ce stai întins.
Persoanele cu reflux acid au tendinţa de a avea arsuri la stomac şi ulcere, iar cele cu reflux acid frecvent pot dezvolta boala de reflux gastroesofagian (BRGE), care poate duce la cancer de esofag.
„Având în vedere utilizarea pe scară largă a medicamentelor de reducere a acidului gastric şi aceste implicaţii potenţiale cu migrena, aceste rezultate justifică investigaţii suplimentare”, spune autorul studiului, Margaret Slavin, de la Universitatea Maryland, într-un comunicat.
„Aceste medicamente sunt adesea considerate a fi prescrise în exces, iar noile cercetări au arătat alte riscuri legate de utilizarea pe termen lung a inhibitorilor de pompă de protoni, cum ar fi un risc crescut de demenţă.”
Pentru a realiza această cercetare, autorii studiului au evaluat datele referitoare la 11.818 persoane care au furnizat informaţii despre utilizarea personală a medicamentelor pentru reducerea acidităţii, precum şi dacă au avut sau nu migrene sau dureri de cap severe în ultimele trei luni.
În total, 25% dintre participanţii care au declarat că au luat inhibitori ai pompei de protoni s-au confruntat cu o migrenă sau o durere de cap severă, comparativ cu 19% dintre cei care nu luau aceste medicamente.
În total, 25% dintre persoanele care luau inhibitori de H2 au avut dureri de cap severe, în comparaţie cu 20 la sută dintre cei care nu luau aceste medicamente.
În cele din urmă, 22% dintre persoanele care luau suplimente antiacide au avut dureri de cap severe, comparativ cu 20% dintre persoanele care nu luau antiacide.
După ajustarea pentru factorii suplimentari care ar putea influenţa riscul de migrenă (vârsta, sexul, consumul de cofeină sau alcool), cercetătorii au descoperit că cei care luau inhibitori ai pompei de protoni aveau cu 70% mai multe şanse de a avea o migrenă decât persoanele care nu luau aceste medicamente.
Ceilalţi care luau inhibitori de H2 erau cu 40% mai predispuşi, iar cei care luau suplimente antiacide erau cu 30% mai predispuşi la migrene.
„Este important de reţinut că mulţi oameni au nevoie de medicamente care reduc aciditatea pentru a gestiona refluxul acid sau alte afecţiuni, iar persoanele cu migrene sau dureri de cap severe care iau aceste medicamente sau suplimente ar trebui să discute cu medicii lor dacă ar trebui să continue”, adaugă Slavin.
Cercetătorul subliniază că acest studiu a analizat doar medicamentele eliberate pe bază de prescripţie medicală.
Unele dintre medicamentele studiate au devenit disponibile pentru a fi utilizate la o anumită concentraţie fără prescripţie medicală pe parcursul perioadei de studiu, dar utilizarea acestora nu a fost inclusă în raport.
Între timp, alte studii au arătat că persoanele cu afecţiuni gastro-intestinale ar putea fi mai predispuse să se confrunte cu migrene, dar autorii acestui studiu notează că această relaţie nu explică probabil pe deplin legătura dintre medicamentele pentru reducerea refluxului gastric şi migrenă, constatată în acest studiu.
De asemenea, acest proiect a fost limitat de numărul mic de participanţi care au luat medicamente, în special inhibitori de H2.
Studiul va fi publicat în numărul din luna iunie a revistei Neurology Clinical Practice.
