Deşi ficatul este unul dintre cele mai rezistente organe ale corpului, acesta este vulnerabil la ravagiile stresului şi îmbătrânirii, ceea ce duce la boli, cicatrici permanente grave şi insuficienţă. Studiul unei echipe de cercetători americani ar putea să fi găsit acum o modalitate de a da timpul înapoi şi de a reface ficatul.
În cadrul unor experimente pe şoareci şi pe ţesut hepatic uman, un grup de cercetători de la Duke Health a identificat modul în care procesul de îmbătrânire determină moartea anumitor celule hepatice. Ei au reuşit apoi să inverseze procesul la animale cu ajutorul unui medicament experimental.
Studiul, care a fost publicat marţi, în revista Nature Aging, s-ar putea dovedi foarte promiţător pentru milioanele de oameni care au un anumit grad de afectare a ficatului - din cauza stresului metabolic al colesterolului ridicat, obezităţii, diabetului sau altor factori.
„Studiul nostru demonstrează că îmbătrânirea este cel puţin parţial reversibilă", a declarat autorul principal dr. Anna Mae Diehl, profesor emerit la facultatea de medicină a universităţii Duke.
Laboratorul american şi-a propus să înţeleagă modul în care boala hepatică non-alcoolică se transformă într-o afecţiune gravă numită ciroză, în care cicatrizarea poate duce la insuficienţa organelor.
Îmbătrânirea este un factor de risc cheie pentru ciroză în rândul celor care au fost diagnosticaţi cu boală hepatică non-alcoolică, rebotezată recent ca boală hepatică steatotică asociată disfuncţiei metabolice (MASLD).
Unul din trei adulţi din întreaga lume suferă de această boală.
Studiind ficatul şoarecilor, cercetătorii au identificat o semnătură genetică distinctă pentru ficatul îmbătrânit.
Comparativ cu ficatul tânăr, organele îmbătrânite aveau o abundenţă de gene care erau activate pentru a provoca degenerarea hepatocitelor, principalele celule funcţionale ale ficatului.
„Am constatat că îmbătrânirea promovează un tip de moarte celulară programată în hepatocite numită feroptoză, care depinde de fier", a declarat dr. Diehl.
Potrivit specialistului american, factorii de stres metabolici amplifică acest program de moarte celulară, promovând leziunile hepatice.
După ce au identificat semnătura genetică a unui ficat îmbătrânit, cercetătorii au analizat ţesutul hepatic uman şi au constatat că ficatul persoanelor diagnosticate cu obezitate şi MASLD prezenta semnătura, iar cu cât boala era mai gravă, cu atât semnalul era mai puternic.
În mod important, genele-cheie din ficatul persoanelor cu MASLD au fost puternic activate pentru a promova moartea celulară prin feroptoză. Acest lucru a oferit cercetătorilor o ţintă definitivă.
„Există lucruri pe care le putem folosi pentru a bloca acest proces", a precizat dr. Diehl.
Recurgând din nou la testele pe animale, cercetătorii au hrănit şoareci tineri şi bătrâni cu diete care i-au determinat să dezvolte MASLD. Apoi au administrat la jumătate dintre animale un medicament placebo, iar la cealaltă jumătate un medicament numit Ferrostatin-1, care inhibă calea morţii celulare.
În urma analizei efectuate după tratament, ficatul animalelor cărora li s-a administrat Ferrostatin-1 arăta din punct de vedere biologic ca un ficat tânăr şi sănătos - chiar şi în cazul animalelor bătrâne care au fost alimentate cu dieta care le provoca boala.
„Asta ne dă speranţe", a declarat Diehl. „Este ca şi cum am avea şoareci bătrâni care au mâncat hamburgeri şi cartofi prăjiţi, iar noi le-am făcut ficatul să semene cu cel al adolescenţilor tineri care mănâncă hamburgeri şi cartofi prăjiţi".
Echipa a analizat, de asemenea, modul în care procesul de feroptoză din ficat afectează funcţia altor organe, care suferă adesea pe măsură ce MASLD progresează. Semnătura genetică a indicat diferenţe între o inimă, rinichi şi pancreas bolnave şi organele sănătoase, sugerând faptul că ficatul afectat amplifică stresul feroptotic în alte ţesuturi.
Potrivit echipei, studiul demonstrează faptul că îmbătrânirea exacerbează boala hepatică non-alcoolică prin crearea stresului feroptotic, iar prin reducerea acestui impact, daunele pot fi inversate.