Un studiu de la centrul de cercetare a cancerului, a universităţii Johns Hopkins din Statele Unite, arată că unele molecule utilizate anterior pentru tratarea hipertensiunii arteriale ar putea, de asemenea, să ajute sistemul imunitar să ţintească mai bine celulele canceroase.
Aceste descoperiri, raportate miercuri, în revista Nature, aar putea, în timp, să fie aplicate pentru a îmbunătăţi semnificativ eficacitatea şi aplicabilitatea imunoterapiei împotriva cancerului.
„În prezent, imunoterapia poate combate în mod eficient doar 30% până la 40% din cancere", a declarat Benoît Van den Eynde, membru al Institutului Ludwig pentru cercetarea cancerului, şi profesor de imunologie tumorală la universitatea din Oxford.
Profesorul a menţionat că multe cancere sunt rezistente, în mare parte pentru că limfocitele T ale acestora nu sunt suficient de reactive.
„Am descoperit că medicamentele folosite cândva pentru a trata hipertensiunea ar putea avea un efect foarte interesant în combaterea acestor forme de cancere rezistente la imunoterapie", a spus el.
Sistemul imunitar protejează împotriva bolilor prin distrugerea substanţelor străine şi a agenţilor patogeni, cum ar fi bacteriile şi viruşii.
Limfocitele T, un tip de celule albe din sânge, sunt componente active în acest proces. Acestea recunosc şi distrug celulele care par străine.
Cu toate acestea, celulele canceroase nu sunt străine şi, prin urmare, adesea nu sunt recunoscute şi atacate de limfocitele T.
Dar, în urmă cu aproximativ treizeci de ani, Thierry Boon şi colegii săi de la fosta filială din Bruxelles a Institutului Ludwig pentru cercetarea cancerului de la Institutul de Duve au descoperit markeri specifici pe suprafaţa celulelor canceroase - antigeni tumorali - care pot fi recunoscuţi de către celulele T care apoi distrug celulele canceroase.
Respectiva lucrare a deschis calea pentru imunoterapia împotriva cancerului, o abordare terapeutică care ajută celulele T să distrugă celulele canceroase.
Datorită specificităţii celulelor T şi memoriei antigenelor tumorale, imunoterapia face posibilă tratarea cu un oarecare succes a cancerelor avansate.
În prezent, imunoterapia este utilizată în întreaga lume. Cu toate acestea, astfel de terapii nu sunt la fel de eficiente la toţi pacienţii sau împotriva tuturor tipurilor de cancer.
În studiul actual, cercetătorii arată că moleculele-medicament antihipertensive cunoscute sub numele de agonişti ai receptorilor α2-adrenergici (α2AR) influenţează, de asemenea, comportamentul macrofagelor - celule albe din sânge care înghit şi digeră resturile provenite de la agenţii patogeni, cum ar fi celulele canceroase, microbii (bacterii) şi substanţele străine.
În timp ce îşi fac treaba, macrofagele alertează, de asemenea, celulele T cu privire la orice anomalii pe care le întâlnesc, prezentând antigene suspecte celulelor pentru a declanşa un posibil răspuns imunitar.
Cercetătorii au descoperit acum că, pe lângă efectele lor hipotensive şi anestezice cunoscute, agoniştii α2AR pot, de asemenea, să stimuleze macrofagele în rolul lor de santinelă, făcând celulele T mai reactive şi mai eficiente în respingerea celulelor canceroase.
Efectul s-a extins, mai ales, la modelele de cancer care sunt rezistente la imunoterapia standard.
Acest lucru sugerează că noua abordare ar putea spori eficacitatea imunoterapiei clinice, chiar şi pentru numeroasele tipuri de cancer care nu răspund în mare măsură la astfel de intervenţii.
Potrivit cercetătorilor, aceste constatări prezintă o justificare pentru dezvoltarea de noi molecule care ar putea fi utilizate în combinaţie cu imunoterapia pentru a îmbunătăţi eficacitatea acesteia.
„Ne-am putea imagina folosirea medicamentelor existente pentru scăderea tensiunii arteriale", a declarat Van den Eynde, cercetătorul care a condus acest studiu.
Dar acest lucru ar fi destul de riscant, spun cercetătorii, din cauza efectelor nedorite şi a toxicităţii acestor medicamente la dozele necesare.
O altă abordare ar fi dezvoltarea de noi molecule care ar acţiona în acelaşi mod asupra macrofagelor, dar care nu ar avea efectele toxice nedorite.
„Am făcut deja progrese semnificative în această direcţie", a menţionat el.
