Medicina stilului de viaţă (LM) este o ramură a medicinei axată pe asistenţa medicală preventivă şi autoîngrijire care se ocupă cu prevenirea, cercetarea, educaţia şi tratamentul tulburărilor cauzate de factorii distructivi stilului de viaţă şi cauzele de deces care pot fi prevenite. Aceşti factori sunt alimentaţia, sedentarismul, stresul cronic şi comportamente autodistructive, inclusiv consumul de produse din tutun şi abuzul de droguri sau alcool.
Scopul medicinei stilului de viaţă este de a îmbunătăţi sănătatea şi bunăstarea indivizilor prin aplicarea celor 6 piloni ai LM (nutriţie, activitate fizică regulată, somn reparator, managementul stresului, evitarea substanţelor riscante şi conexiunile sociale pozitive) pentru a preveni afecţiunile cronice cum ar fi bolile cardiovasculare, diabet, sindrom metabolic si obezitate.
Colegiul American de Medicină a Stilului de Viaţă (ACLM) defineşte medicina stilului de viaţă (LM) ca fiind „o specialitate medicală care utilizează intervenţii terapeutice în stilul de viaţă ca metodă principală de tratare a afecţiunilor cronice, inclusiv, dar fără a se limita la, bolile cardiovasculare, diabetul zaharat de tip 2 şi obezitatea”.
Furnizorii clinici de medicină a stilului de viaţă sunt instruiţi şi practică aplicarea de modificări ale stilului de viaţă bazate pe dovezi pentru a trata, vindeca şi, adesea, inversa condiţiile de boală.
Apărută în 2004, această specialitate relativ nouă se bazează pe ceea ce se numeşte cei şase piloni ai medicinei stilului de viaţă: nutriţia, activitatea fizică, gestionarea stresului, somnul reparator, conexiunea socială şi evitarea substanţelor riscante. Să analizăm mai îndeaproape aceşti piloni:
Alimentaţia bazată pe legume şi fructe
Există numeroase dovezi ştiinţifice care susţin utilizarea unei alimentaţii predominant vegetale ca strategie importantă pentru a preveni bolile cronice, a trata afecţiunile cronice şi chiar a inversa bolile cronice.
Acest tip de dietă este densă în nutrienţi şi bogată în fibre.
Pentru a urma o astfel de dietă, sunt recomandate o varietate de fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, nuci şi seminţe minim procesate.
Activitatea fizică
O activitate fizică consistentă şi regulată combate efectele negative ale unui stil de viaţă sedentar. Este esenţial ca adulţii să facă mişcare atât prin activităţi fizice generale, cât şi prin exerciţii fizice intenţionate, cel puţin o dată pe săptămână, ca parte a sănătăţii generale.
Gestionarea stresului
Stresul poate duce la îmbunătăţirea sănătăţii şi a productivităţii, sau poate duce la anxietate, depresie, obezitate, disfuncţii imunitare şi alte consecinţe negative.
Recunoaşterea răspunsurilor negative la stres şi identificarea mecanismelor de adaptare şi a tehnicilor de reducere a stresului conduc la o mai bună stare de bine.
Evitarea substanţelor riscante
Utilizarea oricărei forme de consum de tutun şi de alcool creşte riscul de boli cronice şi de deces.
Tratamentele necesită timp, o varietate de abordări şi încercări multiple pentru a obţine în cele din urmă succesul.
Răbdarea şi sprijinul sunt elemente vitale pentru stoparea obiceiurilor legate de substanţele de risc, spun specialiştii.
Somn odihnitor
Adormitul prea târziu şi întreruperile de somn provoacă apatie, o atenţie şi sociabilitate scăzute, un somn mai puţin profund, mai puţine calorii arse în timpul zilei, o creştere a foamei, o scădere a senzaţiei de saţietate, rezistenţă la insulină şi o performanţă scăzută.
Specialiştii recomandă şapte sau mai multe ore de somn pe noapte.
Conexiunea socială
Îmbogăţirea conexiunilor şi a relaţiilor sociale afectează puternic sănătatea mentală, fizică şi emoţională.
Exploatarea puterii relaţiilor şi a reţelelor sociale consolidează comportamentele de vindecare, subliniază specialiştii.
Cel mai important predictor al fericirii umane şi al unei vieţi îndelungate este faptul de a avea conexiuni sociale puternice (motiv pentru care dezvolt mai jos).
Tensiunea arterială şi ritmul cardiac se îmbunătăţesc chiar şi în cazul unor interacţiuni sociale scurte şi optimiste, spun ei.
