Transplantarea bacteriilor intestinale de la un animal vulnerabil la stresul social la un animal care nu e stresat poate provoca comportamente vulnerabile la receptor, arată un studiu realizat de cercetători americani. Cercetarea a scos în evidenţă detalii ale interacţiunilor biologice dintre creier şi intestin ce ar putea duce într-o zi la tratamente probiotice pentru tulburări psihice precum depresia.
”La şobolanii ce prezintă comportamente depresive în teste de laborator, am observat că stresul schimbă microbiota lor intestinală – populaţia bacteriilor intestinale. Mai mult decât atât, când am transplantat bacterii de la acei şobolani vulnerabili la stres la şobolani ce nu au fost stresaţi, animalele receptoare au prezentat comportamente similare”, a spus autorul principal al studiului dr. Seema Bhatnagar, neurolog în Departamentul de Anesteziologie şi Îngrijire Critică de la Spitalul de Copii din Philadelphia (CHOP), citat de sciencedialy.com.
Bhatnagar a adăugat că stresul a crescut de asemenea inflamaţia în creierul şobolanilor vulnerabili şi că această inflamaţie a apărut la şoarecii nestresaţi după ce au primit transplanturi de la animalele vulnerabile.
Oamenii de ştiinţă deja ştiu că intestinul şi creierul se influenţează reciproc. În cazul oamenilor, pacienţii cu tulburări psihiatrice au populaţii diferite de microbi intestinali în comparaţie cu microbii de la indivizii sănătoşi, aceste date se suprapun cu descoperiri făcute în cercetările pe animale cu boli psihiatrice. Studiul a investigat de asemenea mecanismele legate de inflamaţia cerebrală, microbiote şi stres.
În cazul rozătoarelor, ierarhiile sociale şi teritoriale reprezintă surse majore ale stresului. În laborator, cercetătorii modelează factorii de stres cu instrumente comportamentale validate, cum ar fi un test de înot forţat sau un test de apărare socială pentru a examina modul în care animalele folosesc anumite strategii pentru a face faţă stresului.
Şobolanii ce fac faţă mai pasiv sunt mai vulnerabili efectelor stresului din cauză că prezintă de asemenea mai multă anxietate şi comportamente depresive, în timp ce şobolanii ce fac faţă mai activ sunt rezistenţi la efectele stresului social. În baza acestor evaluări, cercetătorii au clasificat animalele ca fiind fie vulnerabile, fie rezistente.
Echipa de studiu a analizat apoi microbiota din fecalele ale şobolanilor vulnerabili, ale celor rezistenţi, un grup de control nestresat şi un grup placebo. Ei au observat că şobolanii vulnerabili au avut proporţii mai ridicate ale anumitor bacterii, cum ar fi Clostridia, în comparaţie cu celelalte grupuri.
Apoi au efectuat transplanturi fecale de la trei grupuri de donatori – şobolani vulnerabili, rezistenţi sau cei de control nestresaţi – la şobolani, ce nu au fost stresaţi. Au observat că diferitele microbiote au schimbat comportamentul depresiv.
Şobolanii ce au primit transplanturi de la cei vulnerabili au fost mai predispuşi să adopte comportamente depresive, în timp ce şobolanii ce au primit transplanturi de la animalele rezistente sau nestresate nu au prezentat schimbări comportamentale sau neuronale.
Modelele proceselor inflamatorii din creier la receptori le-au reconstituit de asemenea pe cele văzute în creierul animalelor vulnerabile, ceea ce sugerează că efectele de modelare imune ale bacteriilor intestinale cum ar fi Clostridia ar putea promova acea inflamaţie.
Transplanturile nu au schimbat semnificativ comportamentul legat de anxietate.
Descoperirea conform căreia transplanturile intestinale de la şobolanii vulnerabili au crescut comportamentul depresiv, dar nu şi cel anxios la receptorii nestresaţi ar putea duce la explicarea a diferite mecanisme.
Autorii au spus că această diferenţă sugerează că comportamentele depresive sunt reglate mai mult de microbiota intestinală, în timp ce comportamentele de anxietate sunt influenţate în mod primar de schimbările activităţii neuronale produse de stres.
”Chiar dacă mai rămân cercetări de făcut, putem proiecta aplicaţii viitoare în care am putea folosi informaţiile despre interacţiunile microbiotă-creier pentru a trata tulburările psihiatrice umane”, a spus Bhatnagar.
