După identificarea şi caracterizarea conexiunii anumitor proteine din creier cu tulburările spectrului autismului (ASD) cercetătorii de la University of New Hampshire sunt cu un pas mai aproape de a găşi răspunsul la întrebarea de ce autismul este de patru ori mai răspândit la băieţi decât la fete.
”Studiul nostru este primul care analizează influenţa sexului asupra proteinelor din creier şi modul în care acestea pot juca un rol în afectarea schimbărilor anormale în organism care duce la autism. Constatările noastre indică o nouă direcţie pentru cercetarea autismului şi sugerează posibilităţi promiţătoare pentru crearea de noi strategii de tratament” a afirmat Xuanmao (Mao) Chen, profesor asistent de neurobiologie, citat de sciencedaily.com.
În cadrul studiului cercetătorii au analizat o enzima numită AC3, care este legată genetic de tulburări depresive majore, obezitate şi tulburări de spectru autist. Cu toate acestea, nu se ştiu prea multe despre modul în care AC3 funcţionează în creier.
Multe tulburări de neurodezvoltare sau boli psihiatrice, cum ar fi depresia şi autismul, prezintă diferenţe profunde între bărbaţi şi femei, cunoscute sub numele de dimorfismul sexual. De exemplu, femeile au un risc mai mare de depresie, în timp ce autismul afectează mai mulţi bărbaţi, cu un raport între băieţi şi fete de la patru la unu. Problema este că până acum nu era clar ce cauzează diferenţele.
Pe parcursul studiului cercetătorii au analizat mai atent fosforilarea din creier - un proces în care grupurile de substanţe chimice numite fosfaţi se ataşează de proteine pentru a le regla – şi modul în care se vedea cum acest proces diferă de la un sex la altul.
Ei au identificat 204 de proteine care au fost mai puternic reglementate la femei decât la bărbaţi. Dintre aceştia, un procent mare (31%) a fost asociat cu autismul.
Rezultatele sugerează că proteinele din creierul feminin, în special cele asociate cu autismul sunt mai strâns reglementate decât cele din creierul masculin, ajutând astfel la prevenirea dezvoltării autismului la femei.
Cercetătorii spun că un rol în existenţa acestor diferenţe l-ar putea juca chiar evoluţia care ar putea determina modul în care aceste proteine se comportă pe baza rolurilor cheie sau funcţiile fiecărui sex. Rolul femeii a fost, în mod tradiţional, unul multifuncţional, cu activităţi variate cum ar fi creşterea copiilor, îngrijirea familiei, a locuinţei şi pregătirea meselor, în timp ce sarcinile masculine s-au concentrat mai mult asupra funcţiilor precum vânătoarea şi culesul.
”Puteţi vedea această trăsătură foarte concentrată la bărbaţii autişti care sunt foarte inteligenţi, dar tind să fie fixaţi pe un singur lucru şi care nu sunt interesaţi sau nu pot să se ocupe de alte interacţiuni sociale”, a mai spus Chen.