Noile cercetări indică faptul că o relativă abundenţă a anumitor microbi intestinali poate fi legată de sănătatea scheletului, potrivit unui nou studiu al unei echipe de la Instiutul Harvard pentru cercetarea îmbătrânirii. Dacă descoperirile sunt confirmate, cercetătorii ar putea viza microbiomul intestinal pentru a influenţa sănătatea scheletului.
Întrucât există o lipsă de studii la scară largă, la om, privind microbiomul intestinal şi sănătatea scheletului, cercetătorii de la Hebrew SeniorLife şi Institutul Marcus pentru cercetarea îmbătrâniri al universităţii Harvard au efectuat o analiză observaţională pentru a determina dacă s-ar putea găsi un factor potenţial modificabil care să contribuie la sănătatea scheletului.
Analiza s-a bazat pe datele a două studii existente: studiul Framingham pe trei generaţii de bărbaţi şi femei - Framingham Third Generation Study - şi Fracturi cauzate de osteoporoză la bărbaţi - Osteoporotic fratures in Men (MrOS) al bărbaţilor în vârstă.
Echipa a folosit imagistica de înaltă rezoluţie a braţului şi piciorului, întrucât densitatea osoasă scăzută creşte riscul de a dezvolta osteoporoză, o afecţiune care poate creşte riscul de fracturi şi care afectează, numai în Statele Unite, peste 10 milioane de americani cu vârsta de peste 50 de ani.
Intitulat „Un studiu de două cohorte privind asocierea dintre microbiomul intestinal şi densitatea, microarhitectura şi rezistenţa osoasă - A Two-Cohort Study on the Association between the Gut Microbiota and Bone Density, Microarchitecture, and Strength", cercetarea a constatat că bacteriile Akkermansia, asociată cu obezitatea, şi bacteria Clostridiales DTU089, au avut asocieri negative cu sănătatea oaselor în cazul adulţilor în vârstă.
DTU089, o bacterie din clasa, Clostridiales, a fost descrisă ca fiind mai abundentă la persoanele cu activitate fizică mai redusă, şi cu un aport mai mic de proteine, şi ar putea fi semnificativă deoarece studiile anterioare au constatat că aportul de proteine şi activitatea fizică au o legătură certă cu sănătatea scheletului.
„Am găsit modele în care o abundenţă mai mare în microbiom a fost asociată cu măsuri mai proaste ale densităţii şi microarhitecturii osoase", a declarat dr. Douglas P. Kiel, cercetător principal la Institutul Marcus, care a condus studiul observaţional.
Potrivit medicului, unele bacterii au fost asociate cu diferenţe în ceea ce priveşte suprafaţa secţiunii transversale a osului, sugerând posibilitatea ca anumiţi microbi să influenţeze modul în care osul îşi schimbă dimensiunea odată cu îmbătrânirea.
„Este prematur să ştim dacă organismele bacteriene în sine pot avea efecte asupra sănătăţii scheletului", a precizat el.
Cu ajutorul unor studii suplimentare cercetătorii speră să obţină informaţii cu privire la asocierile dintre anumite specii bacteriene din intestin şi integritatea scheletului.
De asemenea, echipa îşi propune să identifice căi funcţionale specifice influenţate de bacterii care ar putea influenţa scheletul.
De exemplu, spune dr. Kiel, unele bacterii pot duce la niveluri scăzute de inflamaţie care pot afecta sănătatea oaselor.
Dacă sunt confirmate de cercetări suplimentare, descoperirile publicate pe 21 septembrie, în revista Frontiers in Endocrinology ar putea oferi posibilitatea modificării microbiomul intestinal pentru a obţine o mai bună sănătate osoasă, pe măsură ce oamenii de ştiinţă învaţă mai multe despre „osteomicrobiologie", un nou termen folosit recent pentru a caracteriza această relaţie.
